În toata perioada Evului Mediu aceasta localitate
a facut parte din comitatul Bihor. De la aceasta veche
asezare se cunoaste un sigiliu. El are o forma rotunda
(32 mm), timbrat si autentifica un act din anul 1784.
Acest document se pastreaza la Directia Judeteana Bihor
a Arhivelor Nationale.
Evolutia social-economica a acestei asezari a facut a
se folosi sigiliul, ca principal instrument de
autentificare a diferitelor acte emise.
În câmpul sigilar, într-un
ancadrament, ocupând si partea inferioara
destinata exergai, s-a reprezentat, un brazdar de plug
încadrat de câte o planta, suprapus de trei
spice, probabil de grâu. Interpretate aceste
elemente din emblema fac aluzie la una dintre
ocupatiile de baza ale locuitorilor, cultivarea
pamântului. Ele fac trimitere la una din uneltele
agricole folosite la acea data, plugul. Spicele
semnifica cultura cerealelor, în special
grâul, cultivat înca din vechi timpuri
în aceasta asezare. În acest sens, o dovada
arheologica este si o râsnita de piatra dacica
descoperita în perimetrul acestei localitati
(Vezi: M. Barbu, P. Hügel, G.P. Hurezan, E. D.
Padureanu, Repertoriul arheologic al Muresului
Inferior, judetul Arad,
Timisoara, 1999, p. 62).
În exerga s-a scris legenda cu litere majuscule
în limba latina: S (IGILLUM): POS (SESSIONIS):
KRAIOVA. (SIGILIUL SATULUI CRAIOVA). (Vezi: Gheorghe
Mudura, Sigiliile localitatilor bihorene-izvoare
etnografice (III), în Biharea, XV, 1985, p. 410).
Legenda s-a scris circular pe un singur rând.
Textul legendei contine apelativul sigilar (SIGILLUM),
statutul administrativ-juridic al asezarii definit prin
termenul generic (POSSESSIONIS = SAT) si denumirea
acesteia la acea data (KRAIOVA), azi Craiva.
Prin emblema din câmpul sigilar, acest sigiliu se
include în categoria sigiliilor amintind
ocupatiile locuitorilor si evolutia uneltelor de munca.
Prof. Augustin Muresan