Profitul din turism, în judeţul nostru, este de trei ori mai mic decât pierderile, iar numărul salariaţilor din acest domeniu, respectiv 1.500 de persoane, este foarte mic. Nu suntem ospitalieri aşa cum susţinem, pensiunile din Caraş-Severin nu au un specific anume, muzeele săteşti nu sunt organizate aşa cum ar trebui.
Principala problemă cu care se confruntă dezvoltarea turistică a unui judeţ cu un potenţial extraordinar o reprezintă mentalitatea oamenilor, dar şi dificultatea de a avea o organizare de promovare turistică. Acestea sunt doar câteva din concluziile trase asupra a ceea ce se întâmplă în turismul cărăşean. Ele sunt rezultatul unui studiu efectuat de Centrul de Cercetare în Turism şi Dezvoltare Durabilă din Universitatea „Eftimie Murgu“ din Reşiţa, în calitate de partener al Consiliului Judeţean, în Proiectul „Dezvoltarea Turismului Tematic în Banatul Montan“.
Cercetarea a fost realizată în perioada august – noiembrie 2009, iar rezultatele sunt concrete şi completează demersurile strategice începute de Consiliul Judeţean Caraş-Severin. Aceasta scoate în evidenţă faptul că resursele naturale sunt net superioare celor antropice. În plus, nici măcar obiectivele importante, cu care judeţul se mândreşte, nu sunt cunoscute turiştilor şi, prin urmare, nu sunt nici căutate. Un exemplu în acest sens îl reprezintă Muzeul de Locomotive din Reşiţa.
„Motorul circulaţiei turistice îl reprezintă oraşul-staţiune Băile Herculane, chiar dacă în ultima perioadă a înregistrat o scădere semnificativă a turiştilor, după care urmează Muntele Semenic şi staţiunea Poiana Mărului – Muntele Mic“, susţinea profesorul universitar Gheorghe Popovici.
Grupul de cercetători a propus turismul tematic şi itinerarii în acest sens. Turismul tematic ar avea succes în judeţ dacă va fi, evident, promovat. Astfel, spectacolul naturii şi evenimentele legate de acesta (cum ar fi Festivalul Pinul Negru), istoria, cu temele Drumul Fierului, Drumul Romanilor, La Marginea Imperiului (capitol ce cuprinde cetăţile şi fortificaţiile), precum şi mozaicul cultural, reprezintă adevărate cărţi de vizită pentru judeţul nostru.
Nina Curiţa
[email protected]