Deşi legislativul local a aprobat nişte hotărâri clare privind antenele GSM, până acum acestea au rămas neclintite în vechile amplasamente, adică în zone cu densitate mare de populaţie.
Printr-o hotărâre din luna septembrie a anului 2006, se stabilea că pentru a-şi amplasa antenele, firmele de telefonie mobilă trebuie să obţină avizul Autorităţii de Sănătate Publică şi acordul cetăţenilor care locuiesc în vecinătatea amplasamentului.
Mai mult, era prevăzut faptul că antenele nu pot fi amplasate în zonele cu densitate mare de construcţii sau în apropierea căminelor, grădiniţelor, şcolilor şi a spitalelor. După un an, în octombrie 2007, se aducea o completare, prin care se preciza ce înseamnă „în apropiere“, adică se stabilea că antenele nu pot fi amplasate la mai puţin de 150 de metri faţă de instituţiile enumerate mai sus. A trecut ceva vreme de la intrarea în vigoare a acestor prevederi, dar nici o măsură n-a fost luată. De ce?
Pentru că beneficiarii contractelor încheiate cu firmele de telefonie mobilă nu vor să piardă aceşti bani. Concret, este vorba de Şcoala nr. 8, de Biserica „Sf. Ioan“, în ambele cazuri proprietar fiind Episcopia Caransebeşului, şi de Spitalul Municipal. Viceprimarul Ilia Vintilă ne-a declarat că s-a luat legătura cu firmele de telefonie mobilă care deţin antene şi reprezentanţii acestora s-au angajat să prezinte dovezi de netăgăduit că antenele nu sunt nocive.
Poate că aceleaşi dovezi ar trebui prezentate şi membrilor guvernului, întrucât de curând pentru funcţionarii din Palatul Victoria a fost votat un spor de 10% la salariu, din pricina radiaţiilor emise de antenele amplasate pe clădire.
Iulius Pîrvu