Una dintre cele mai bune unităţi de învăţământ preuniversitar din municipiu, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2, are o sală de sport care stă să cadă. Şi, deşi ar putea părea incredibil – ţinând cont de funcţiile publice ocupate de părinţii unora dintre elevi, situaţia nu datează de ieri de azi!
Situaţia ne-a fost semnalată de către Ioan Urlică, muncitorul de întreţinere şi administratorul şcolii, care s-a plâns de faptul că unul dintre profesorii de sport îi cere să repare imposibilul: „Nu se pot ţine ore, plouă înăuntru şi pute de mori acolo. Acoperişul este distrus, iar după orele de curs, terenul de sport este pus la dispoziţia comunităţii“. Mai mult, potrivit administratorului, tinerii care vin acolo au şi altfel de ocupaţii. Intră şi stau în podul sălii de sport, în timpul nopţii, aruncând ţiglele de pe acesta. „Am găsit culcuşuri, sticle de alcool şi prezervative“, spune omul.
Administraţia şcolii ne-a prezentat însă o altă faţă a problemei. Există tot interesul pentru ca unitatea să aibă o altfel de sală de sport, mai ales că aici învaţă copiii unor persoane care deţin funcţii cheie în acest judeţ.
Mai mult chiar, după cum ne-a mărturisit Marius Şandru, directorul instituţiei, preşedintele Consiliului de Administraţie este chiar Mihai Stepanescu, primarul Reşiţei. Numai că au apărut tot felul de probleme care au împiedicat punerea în practică a vreunui proiect vizând sala de sport, de la intabulare, care a durat vreo patru ani, până la probleme cu un moştenitor care a revendicat o parte din teren.
La care s-a adăugat faptul că şcoala nu deţine o suprafaţă care să permită construirea unei săli de sport tip, fapt ce presupune mai multe fonduri. Şi când te gândeşti că în mai toate ţările UE şcoala aparţine comunităţii şi nu aşteaptă mila statului…
Antoniu Mocanu
[email protected]