Chiar dacă pare incredibil, bătălia dintre autorităţile locale şi direcţiunea sau dascălii unităţilor de învăţământ a mers până într-acolo încât şcolile au ajuns să fie vitregite de investiţii şi să arate ca secolul trecut, fără alimentare cu apă, şi să nu aibă autorizaţie sanitară de funcţionare.
Răfuiala se vede din nou când vine vorba de noul program al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care urmăreşte să asigure accesul şcolilor din mediul rural la Internet, lăsându-şi astfel, ca înainte de 1989, comunităţile locale pe care le reprezintă, izolate de restul lumii.
„Deşi finanţarea nu priveşte comunitatea locală, din partea unor primării am primit refuzul de a prezenta actul care să ateste faptul că şcoala face parte din patrimoniul localităţii, document necesar pentru investiţie“, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Boris Vatzulik.
Din cele 60 de şcoli, doar pentru 30 au fost depuse actele. „Păcat că aceşti primari ne obstrucţionează, mai ales că este vorba despre accesul copiilor la Internet“, a mai precizat Vatzulik.
Lista primăriilor care nu au transmis documentele cuprinde localităţile Armeniş, Brebu, Cornea (cu două şcoli), Coronini, Domaşnea, Forotic, Goruia, Lăpuşnicel, Liubcova, Lupac, Măru, Mehadica, Prigor, Răcăşdia, Rusca Teregova, Ticvaniu Mare, Vărădia, Verendin, Zăvoi, Zorlenţu Mare, Oraviţa (cu două şcoli din zonă), Dognecea, Prigor, Eftimie Murgu, Sacu, Sicheviţa, Vermeş şi Vrani. Inspectorul şcolar general a ţinut să precizeze: „Primarul de la Răcăşdia spunea că el n-are nevoie de Internet, iar alţii preferă să-l plătească din banii comunităţii, în loc să scape de o cheltuială ce ar fi suportată din fonduri europene şi de la minister“.
Din păcate, în momentul de faţă nu există nici o modalitate de sancţionare a primarilor care, prin pasivitate, aduc prejudicii şcolilor. Poate doar, o dată la patru ani, votul celor din comunitatea locală.