Bogat sau sărac, bugetar sau lucrător la privat, angajat sau pensionar, cu toţii cheltuim o bună parte din venitul lunar pe alimente. În general, tinerii îşi permit să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru hrană, în timp ce vârstnicii îşi drămuiesc cu grijă fiecare leu.
Scumpirile din ultima perioadă îi determină pe reşiţeni să-şi calculeze mai bine şi ultimul bănuţ pentru a supravieţui. Dacă cei cu dare de mână alocă lunar între 1.000 şi 1.500 de lei pe alimente, cei cu venituri mai mici, de până la 2.000 de lei pe familie, spun că sunt nevoiţi să se mulţumească cu mai puţin.
„Eu şi soţul meu avem un venit de 2.000 de lei pe lună, din care aproximativ 800 de lei se duc pe mâncare. Vorbim doar de strictul necesar, căci, dacă am cumpăra tot ceea ce vedem prin magazine, am depăşi uşor 1.000 de lei, iar acest lucru nu ne permitem“, ne-a declarat Elena Nicorici. Cu un venit lunar de 700 de lei, Maria Ştefan cheltuieşte mai bine de jumătate din pensie pe mâncare: „În jur de 400 de lei se duce lunar pe alimente. Vara, atunci când fructele şi legumele sunt mai ieftine, nu cheltuiesc atât de mult, şi reuşesc să mă gospodăresc mai bine“. Cu o pensie mai mare, de 1.200 de lei, Maria Bârsănescu spune că abia după ce îşi plăteşte cheltuielile la utilităţi şi îşi cupără medicamentele se gândeşte la ce va pune pe masă: „Luna trecută, am plătit pe medicamente 405 lei, iar pentru mâncare mi-au mai rămas doar 300 de lei. E genocid curat ce fac guvernanţii aştia cu noi! Nu se gândesc că deşi avem preţuri în magazine la fel ca cele din Occident, veniturile românilor, şi în special a pensionarilor, sunt de trei ori mai mici decât cele ale străinilor“.
Coşul de cumpărături costă la fel de mult şi pentru Ioan Radu, un tânăr în vârstă de 25 de ani. Reşiţeanul spune că din venitul lunar de 1.000 de lei, cheltuieşte pentru alimentele de bază între 500 şi 600 de lei: „Eu locuiesc singur şi muncesc în construcţii. Pentru că nu lucrez uşor, este important să mă alimentez bine. Şi cum mâncarea nu este ieftină deloc, ajung să cheltuiesc mai bine de jumătate din salariul meu“.
În oricare dintre cazuri, cheltuielile cu mâncarea reprezintă cel mai însemnat procent din sumele câştigate. Până şi datele oficiale, transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că românii cheltuiesc 40% din venituri pe alimente, băuturi şi tutun, în timp ce europenii cheltuiesc pentru aceleaşi produse mai puţin de 20% din venituri.
Roxana Nafiru