MOLDOVA NOUĂ – Chiar dacă nu au votat toţi consilierii locali, proiectul de HCL pentru vânzarea terenului necesar firmei investitoare pentru noul parc eolian a trecut!
Reprezentantul firmei investitoare, Florin Buligă, le-a prezentat consilierilor proiectul, explicând de ce Monsson Internațional este nevoită să achiziţioneze terenul de la Măceşti, aflat în proprietatea Primăriei: „Putem să facem aceste proiecte deoarece maşinile au devenit mult mai performante. Acest teren de 5.000 m este necesar pentru staţia de transformare. Noi, în principal, nu dorim să cumpărăm terenuri, putem foarte bine să le concesionăm de la Primărie şi să aducă venituri Primăriei pe toată durata de viaţă a eolienelor. Pe acest teren se va construi staţia de transformare şi eşti obligat ca 60 la sută din ea s-o predai Enel în zona asta. Întotdeauna punctul de transformare trebuie să-l predai furnizorului local de energie, practic tu-l construieşti, îl plăteşti şi-l predai. Enel nu acceptă decât proprietarul, de aceea am fost nevoiţi să cerem acest teren, pe care să ni-l vândă Primăria. Avem nevoie de aproximativ 3000 m pentru fiecare maşină, opt dintre cele 16 turbine fiind pe domeniul privat al Primăriei. Mă bucur că până acum am avut din partea Primăriei tot sprijinul necesar. Noi suntem la faza la care cadastrăm proprietăţile private, deci având opt eoliene pe domeniu privat, va trebui să cadastrăm terenurile proprietarilor din zonă. Noi lucrăm la proiect, dar nu avansăm până nu avem toate aprobările Consiliului Local“.
Mai pe contra, mai cu alte opţiuni (consilierii din Partidul Verde au votat împotrivă), se pare că până la urmă proiectul de HCL pentru vânzarea terenului de pe dealul din spatele satului Măceşti a trecut.
„Punem în valoare ce ne-a dat Dumnezeu, a specificat primarul Adi Torma, în primul rând vântul de la noi din zonă. M-aş bucura ca în viitor să atragem şi alte companii, să ajungem la mult mai multe eoliene în zona Moldova Nouă. Astfel, se dezvoltă mai multe activităţi şi pe orizontală, fiindcă în perioada construcţiilor, tot ceea ce înseamnă balastiere, staţii de betoane vor avea de lucru din plin, se vor crea locuri de muncă la noi în zonă, turismul se va dezvolta, pentru că vor veni, cu siguranţă, şi alţi oameni implicaţi în proiect, din alte zone. Probabil că vom încasa în jur de 100.000 de euro taxe la nivel local. Terenul este neproductiv în acest moment, deci nu creează disconfort altor activităţi“.
Reprezentatul investitorului a mai argumentat, de asemenea, că nimeni nu mai investeşte astăzi într-un proiect care nu aduce profit, iar aportul la bugetul local şi posibilităţile de dezvoltare a zonei sunt reale: „Suntem o firmă mare şi suntem hotărâţi să ducem la capăt acest proiect, în principal fiindcă în zona asta bate vântul mai bine. În zona de vest e destul de greu să găseşti locaţii cu vânt bun. Cel mai bun vânt din România este la Marea Neagră, unde briza mării face producţia, dar zona asta e o zonă bună. Avem deja un aparat de măsurat pe deal, care măsoară vântul până la 200 m înălţime, Staţia de transformare va fi de 90 de MW. Discutăm de eoliene de 5,3 MW, iar din 16 eoliene ajungem la peste 80 de MW, cu o putere de 90 – 100 de MW. Proiectul e realizabil şi poate să aibă profit, cu un aport mare la bugetul local, fiindcă nimeni nu investeşte într-un proiect care nu aduce profit“.
Practic, proiectul ar trebui să înceapă în maxim doi ani şi în maxim cinci ani ar trebui să fie productiv din momentul în care semnează actele. Teoretic, în anul 2025 eolienele ar trebui să devină funcţionale.
JCS-Alexandra Gorghiu
FOTO: Web Tekus
