CARAȘ-SEVERIN – Elementele exploatării hidroenergetice ar putea fi amplasate în Clisura Dunării, undeva între Berzasca și Dubova!
În prezent, România și Serbia exploatează în comun două centrale hidroelectrice pe Dunăre: Porțile de Fier I / Đerdap 1 (din 1972) și Porțile de Fier II / Đerdap 2 (din 1984). Deși aflată în centrul unor avansate studii efectuate de-o parte și de cealaltă a Dunării încă din anii ’70, ideea unei a treia exploatări a rămas până în prezent nematerializată. După ce Ministerul Minelor și Energiei din Serbia a anunțat, săptămâna trecută, că Guvernul Serbiei a declarat Đerdap 3 proiect de importanță deosebită, premierul Marcel Ciolacu a confirmat vineri, la Reșița, fără a detalia, existența unor preocupări legate acest subiect. „După aceste alegeri, mai mult ca sigur vom avea o întâlnire la nivel de premieri pentru a închide planul de conectivitate între România și Serbia. Cu alte cuvinte, este pe agenda guvernamentală și la fiecare ministru din domeniu. La acest moment lucrăm, fiindcă nu vrem să mergem sau să vină dânșii doar de dragul de a veni sau de a ne plimba. Iar în momentul în care ne-am văzut, am și luat decizia și am semnat!“, a declarat acesta.
Anterior, și ministrul Energiei, Gabriel Burduja, confirmase că este la curent cu intenția Serbiei de a construi o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj (CHEAP), dar că nu există în prezent un grup de lucru comun referitor la proiect.
În condițiile în care exprimările politicienilor sunt cel puțin eliptice, iar implementarea proiectului ar urma să aibă loc, dacă nu pe teritoriul administrativ al județul nostru, atunci cu siguranță pe teritoriul Banatului Montan (care cuprinde, geografic și istoric, Clisura Dunării), următoarele informații pot fi de interes și utile înțelegerii subiectului.
Potrivit companiei sârbe de stat Elektroprivreda Srbije (cel mai mare producător de energie electrică din Serbia), deținătoarea Đerdap 1 și 2, Đerdap 3 ar urma să fie o centrală hidroelectrică reversibilă, situată la kilometrul 1007 al Dunării, la 14 km în aval de Dobra (respectiv 11 km de Berzasca). Trebuie precizat, însă, că proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj nu presupune construirea unui nou baraj de-a curmezișul Dunării, ci doar pomparea apei din fluviu, în perioadele în care sistemul energetic sârb are surplus de energie electrică, de la altitudinea de 68 m (nivelul Dunării) către mai multe rezervoare de stocare situate între 380 și 407 m. De aici, apa ar urma să reajungă în Dunăre, după antrenarea prin cădere a hidrogeneratoarelor centralei de la bază. Construită pe malul sârb, centrala Đerdap 3 nu ar avea în comun cu România decât apa Dunării, care trebuie însă privită drept apă provenind din acumularea comună Porțile de Fier I, care ocupă 134 km din cursul Dunării.
Despre subiect, cât și despre o eventuală centrală Porțile de Fier III au mai fost discuții româno-sârbe și în noiembrie 2011, cu prilejul unei vizite efectuate la Belgrad de ministrul Economiei de la acea dată, Ion Ariton. De altfel „CHEAP Dunăre-Banat“ era menționat, în 2012, în Planul de reorganizare al Hidroelectrica, printre proiectele existente. Avea la bază un studiu de amplasament întocmit în 1982, potrivit căruia apa urma să fie pompată din lacul inferior Porțile de Fier I, spre un lac superior situat pe o platformă excavată și amenajată prin îndiguiri, pe platoul Poiana Mare din zona Dubova. Deși Porțile de Fier III și Đerdap 3 nu presupun un amplasament comun, situate fiind la o distanță de cca. 30 km, ele nu pot fi totuși construite unilateral. Aceasta reiese dealtfel și din declarația ministrul Energiei, Gabriel Burduja: „Este esențial ca Serbia să comunice proactiv cu partea română. Proiectul poate fi pozitiv, iar România ar putea avea disponibilitatea de a se alătura cu o participație egală. Pe de altă parte însă, consecințele asupra mediului și navigabilității trebuie atent luate în considerare, iar partea sârbă nu poate realiza acest proiect altfel decât în strânsă cooperare cu România!“
JCS-Walter Fleck
