REŞIŢA – Ziua Poliţiei a fost marcată prin demonstraţii şi prezentarea tehnicii de luptă.
Sute de reşiţeni, de la cea mai fragedă vârstă la cea a senectuţii, s-au grăbit miercuri dimineaţă să viziteze standurile pregătite de Inspectoratul Judeţean de Poliţie în cadrul manifestărilor menite să celebreze împlinirea a 193 de ani de activitate a Poliţiei în România.
În Piaţa Tricolorului din cartierul Lunca Bârzavei a fost prezentat echipamentul din dotarea oamenilor legii, arme confiscate de-a lungul timpului, oferta educaţională în instituţiile de profil ale MAI, o colecţie de aparate de fotografiat şi una de pălării ale instituţiilor similare din alte state, doi câini-poliţist şi mai multe vehicule utilizate în activitatea cotidiană.
„Serbăm 193 de ani de existenţă şi, prin urmare, prezentăm cetăţenilor o parte din dotarea Poliţiei judeţene. Aşa cum ne aşteptam, copiii au venit în număr foarte mare, fiind curioşi de istoria noastră ca instituţie. I-au atras autospecialele de ordine publică şi cele de supraveghere rutieră, uniformele şi colegii noştri patrupezi. Ne-au urat la mulţi ani şi, de ce nu, îi aşteptăm să fie colegii noştri atunci când vor fi mari“, a precizat agentul şef adjunct Ramona Cheţan, purtătorul de cuvânt al IPJ Caraş-Severin.
A fost greu să vorbeşti cu copiii, întrucât aceştia se „lipiseră“ fie de câte un ATV, fie de câte o poliţistă care le oferea detalii legate de munca unui om al legii, dar cele mai vizitate standuri au fost cele cu arme şi cu pălării. O pată de culoare a constituit-o prezenţa la eveniment al lui Ovidiu Roşu, directorul Arhivelor Naţionale Caransebeş, cu câteva acte care au trezit interesul adulţilor.
„Privesc în jur şi văd arme, maşini, tehnică de luptă… La noi lucrurile nu par atât de spectaculoase din punct de vedere vizual. Am adus mărturii ce amintesc de activitatea oamenilor legii pe raza judeţului, în cadrul Poliţiei de reşedinţă Oraviţa – unde era centrul judeţului în perioada interbelică – şi în comisariatele din celelalte oraşe. Am adus câteva documente referitoare la asasinarea premierului Armand Călinescu, o adresă pe care o primesc comisariatele din zona noastră conform căreia nu mai trebuie să-l urmărească pe Corneliu Zelea Codreanu pentru că a fost arestat sau o dublă sinucidere din dragoste în 1934 în Caransebeş. Şi, pentru că este la modă în ultima perioadă, un act ce ţine de o faptă de corupţie de la Caransebeş din 1904, găsită în memoriile unui fost elev pe nume Pavel Jumanca. Acesta povesteşte un episod cu un profesor de muzică ce a trebuit să fie îmbunat cu un caş, în aşa fel încât lucrurile s-au «îndreptat»“, a precizat Ovidiu Roşu.