REŞIŢA – Înălţimea pasajului este unul din factorii pentru care investitorii ne-au ocolit, pentru că împiedică transportul mărfurilor şi impune costuri suplimentare. Primarul Ioan Popa crede că, împreună cu un profesor universitar din Timişoara, a găsit soluţia pentru ca investitorii să nu mai ocolească Reşiţa, din cauza cheltuielilor suplimentare de transport pe care le presupune impracticabilitatea, din punct de vedere comercial, a pasajului Ezeriş.
„La sfârşitul lunii aprilie am avut o întâlnire cu CFR-ul, au fost două persoane de la Căile Ferate, de la Regională, două de la Apele Române şi trei de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, ne povesteşte şeful administrativului reşiţean. Vor comanda câte o expertiză proprie fiecare, şi dacă în urma expertizei se justifică soluţia propusă de profesorul Bota de la Timişoara, atunci va trebui să comandăm un proiect de execuţie a acestei lucrări de modificare a înălţimilor pe pasaj. Eu am susţinut – bineînţeles cu preşedintele CJ Silviu Hurduzeu, prezent la discuţii, şi dl deputat Ion Mocioalcă a fost acolo – importanţa mare a realizării acestui obiectiv, pentru că astăzi, ca să ajungi la autostradă, la A6, trebuie să parcurgi o distanţă mai lungă cu vreo 70 de kilometri, cu ocolire prin Caransebeş“.
Şi, totuşi, cum de ne-au ocolit investitorii din cauza unui pasaj? „Ce înseamnă asta pentru agenţii economici care iau decizia investiţională? Chiar dacă ni se pare uşor hilar, o distanţă de 60-70 de kilometri nu pare mult. Dar 60 ori doi sunt 120, ori zece camioane pe zi câte au unii, sunt 1.200 de kilometri, ori 30 de zile, sunt câteva zeci de mii de kilometri. Şi aceste calcule contează în economia fiecărei companii, fiecărui agent economic privat, a conchis edilul. Eu cred că am găsit înţelegere la aceşti reprezentanţi ai acestor trei instituţii, cred că vom obţine practic o expertiză corectă care să dea drumul la această lucrare. Pentru că, să ne fie clar, pasajul Ezeriş, făcut în anul 1938, a «beneficiat» – între ghilimelele de rigoare – de asfaltări succesive care l-au adus la înălţimea asta. Deci el a urcat prin asfaltări succesive cu cel puţin 70-80 de centimetri“.
Aşadar, în timp, prin încărcarea cu covoare succesive, înălţimea practicabilă a pasajului a scăzut, însă situaţia ar putea fi remediată. Se doreşte spargerea şi înlăturarea acestor straturi succesive. „Asta dorim, de fapt, precizează edilul. Însă CFR-ul zice: dom’le, dar să vedem să nu ne afecteze structura noastră feroviară. Pe de altă parte, Apele Române au îngrijorarea că e o albie de râu şi să nu inunde drumul, şi aşa mai departe.“