REȘIȚA – Atât de mult rău se întâmplă zilnic, atât de multe sunt tristețile din realitățile apropiate și îndepărtate, încât nici nu ne mai dăm seama că nefirescul a devenit firesc!
Copleșitoarea pandemie care a îndepărtat oameni, a distrus afaceri, a stins milioane de vieți și a dat un mapamond peste cap mai scâncește palid printre flăcările care mistuie destine, inundații care îneacă vieți.
Greenville, un orășel din Indian Valley, cu câteva sute de locuitori, ce datează din perioada cunoscută drept „Goana după aur“ de la mijlocul anilor 1800, a fost făcut scrum. În urma flăcărilor de până la 30 – 40 de metri înălțime, au rămas numai structuri parțiale, dărâmături, ceva ce pare a fi fost o biserică și un fum greu, înecăcios. Dixie Fire face ravagii în nordul Californiei de trei săptămâni, alimentat de vântul persistent şi de efectele schimbărilor climatice, în special căldura sufocantă şi seceta alarmantă din regiune. Până în prezent, a mistuit peste 110.000 de hectare, mii de oameni au fost nevoiți să își abandoneze locuințele și să plece.
Incendiile din Grecia par de nestăvilit. Sunt 154 de focare active pe tot teritoriul elen. Doi oameni – un pompier și un voluntar – au murit și alți cel puțin 16 au fost răniți în lupta cu flăcările. Cele mai grave situații sunt în nordul Atenei și pe insula Evia, a doua ca mărime din arhipelag, și unde s-a dat ordin de evacuare în trei localități. Din una dintre ele, Limni, 500 de oameni au plecat cu feribotul, deoarece toate drumurile din jur sunt blocate de foc.
Sinistrații inundațiilor din Germania abia își curăță locurile, iar inundațiile din mai multe regiuni ale Indiei au obligat peste 250.000 de persoane să își părăsească locuințele. Aproape 5.000 de persoane au fost evacuate şi peste o mie de case au fost avariate în urma inundaţiilor din Coreea de Nord. De asemenea, mari zone agricole au fost inundate. Pe lângă acestea, Coreea de Nord se confruntă cu o lipsă de aproape un milion de tone de alimente. Despre cealaltă parte a lumii care bombardează continuu nici nu mai amintesc. Cu sărăcia lor mențin bogăția producătorilor de arme și asta înseamnă că cei care manevrează lucrurile sunt mulțumiți.
Și acum să revenim la Covid. Fără el nu se mai poate și o să vedeți că valul pregătit să apară iar o să acopere celelalte tragedii ale lumii. Faptul că vaccinarea trenează, în spatele laboratoarelor de vaccinuri și bani ale lumii se pregătește un vaccin și sub altă formă. Bănuim că sub formă de pastile, nu de bomboane sau Haribo.
Aici, în realitatea noastră imediat, rozul pare o culoare pierdută. Rar mai auzi de câte un bine, rar vezi un om mulțumit și bucuros. Nici nu ai cum să mai întrezărești când vârtejul problemelor nu se mai oprește. E ca la moară: odată pornită, greu se oprește vârtelnița.
Nu aș fi vrut azi să vă scriu de frământările Universului, dar nici nu mi s-a părut potrivit să vă scriu despre cum înflorește floarea de colț. Și dacă tot am scris despre o lume care, în multe locuri, este acoperită cu lacrimi, tristețe, deznădejde, nu aș vrea să las lucrurile în cenușiu. Ci aș vrea să vă spun că lumea s-a tot prăbușit de când o fi ea, sub diverse forme. Dar a renăscut, s-a refăcut, mereu s-au găsit minți luminate și oameni încrezători care să o salveze. La fel va fi mereu!
Cât despre cenușiul de lângă noi, aici depinde de fiecare cât ne lăsăm copleșiți. Fiecare avem în noi puteri nebănuite de a ne ridica, de a continua, de a face lucrurile să meargă bine.
Și totuși… Viața reală are atâtea ferestre de deschis și sunt sigură că, dacă nu uitati cine sunteți cu adevărat, după ce sunteți tot ce vor cei din jur să fiți pentru ei, mulți o să le deschideți. Mai atenți, mai aplecați spre detalii, mai cu suflet. Și asta pentru că în timp ce unii văd în limite doar ziduri, alții văd aripi…
JCS-Nina Curița