Din întunericul pământului au ieşit la suprafaţă cele mai luminoase averi ale omenirii. Fie că vorbim de lucruri materiale şi palpabile, fie că vorbim despre ceea ce doar putem simţi. Acolo, unde întunericul şi frigul sunt singurele forme de existenţă, acolo au stat ascunse comorile ce l-au făcut cunoscut pe Constantin Gruiescu în lumea întreagă, tot de acolo, ani buni, minerii Caraş-Severinului au scos la suprafaţă „comorile“ lor, aur negru dar şi metalul preţios dorit de toţi, în cantităţi mai mici sau mai mari.
Astfel, în acest moment ruşii, canadienii sau investitori înregistraţi în paradisuri fiscale controlează, prin una sau mai multe subsidiare româneşti, zăcămintele de aur ale ţării. „Din ceea ce ştiu eu, pentru că autorizaţiile se emit de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în acest moment în Caraş-Severin există o singură autorizaţie pentru exploatare aur, mai exact la Jupa. Există însă şi alte proiecte la nivel de intenţie“, a spus Viorel Stoica, inspector superior al Compartimentului pentru Inspecţie Teritorială Caransebeş al A.N.R.M.
La nivelul întregii ţări, peste 20 de localităţi din opt judeţe din vest vor fi „scurmate“ în căutarea metalelor preţioase. Astfel, deşi directorul CIT Caransebeş spune că există intenţii, întrebat de Jurnal CS, Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, infirmă într-un fel posibilele proiecte ce vizează Caraş-Severinul: „În perioada 1 ianuarie 2010-5 mai 2010, Agenţia Naţională nu a primit solicitări pentru scoaterea la concurs public de oferte a activităţii de exploatare pentru minereuri auro-argerifere în perimetre situate în Caraş-Severin, şi nici nu au fost acordate licenţe de exploatare în acest judeţ“.