Cu excepţia PRM, toate partide parlamentare vor alt tip de republică: atribuţii bine delimitate ale preşedintelui şi premierului şi un legislativ cu mai puţini parlamentari. Punctele comune sunt, însă, destul de puţine, deci … cale liberă disputelor.
Republică prezidenţială, parlamentară sau semiprezidenţială? Este o opţiune pe care partidele încă nu şi-au clarificat-o nici în interior. În principiu, PD vrea prezidenţială, în contradicţie cu PNL, UDMR, dar şi PSD.
“În continuare românii ar trebui să-şi aleagă preşedintele prin vot direct. Asta nu înseamnă în niciun caz o republică prezidenţială ca în America, unde preşedintele face tot”, consideră Victor Ponta, vicepreşedintele PSD, în legătură cu acest subiect. Gheorghe Gabor, deputat PNL, are însă o viziune mai radicală: “Când republica e parlamentară, democraţia e la ea acasă”.
Nici UDMR-ul nu îşi doreşte republică prezidenţială: “În Europa de Est populismul, demagogia şi tendinţele autoritariste sunt în creştere şi nu cred că e bine să se pună puterea în mâinile unui singur om, indiferent de cine vorbim”, a declarat Hunor Kelemen, preşedinte executiv al UDMR.
Şi în privinţa tipului de Parlament, PLD şi PD au opinii contrare celorlalte partide. Valeriu Stoica, preşedintele Consiliului Naţional de Coordonare al PLD, consideră că Parlamentul nu ar trebui să fie bicameral:”Nu se justifică să avem două camere care fac acelaşi lucru. În statele organizate într-o formă unitară nu se justifică două Camere”.
Senatorul democrat, Radu Berceanu consideră şi el că parlamentul trebuie să fie unicameră, cu o reprezentare de 250 de parlamentari. Lucian Bolcaş, vicepreşedintele PRM, este însă de altă părere: “Un parlament cu o singură cameră nu e parlament, e garsonieră”.
Mai sunt încă multe alte aspecte fundamentale asupra cărora clasa politică ar trebui să cadă de acord: în ce condiţii ar trebui dizolvat parlamentul şi declanşate alegeri anticipate, cine ar trebui să aibă ultimul cuvânt în materie de politică Externă, Apărare, servicii secrete.
Pentru modificarea Constituţiei este nevoie de acordul a două treimi din parlamentari, o condiţie puţin probabilă în actuala legislatură.