CARAȘ-SEVERIN – Inventarierea lor, la nivelul întregii Uniuni Europene, se desfășoară la unii mai alert, la noi mai lent!
Periodic revine în discuție dependența țărilor europene, implicit a României, de o serie de resurse fie inexistente, fie deficitare sau, din diferite motive, neexploatate. În trena dezbaterii pe care a generat-o deznodământul privind dosarul Roșia Montană, a revenit în atenție și faptul că, pe lângă aurul aflat în subsolul României, se mai află și alte elemente din tabelul lui Mendeleev, deosebit de importante pentru tranziția verde și digitală. În centrul atenției Uniunii Europene se află un grup de 34 de materii prime critice, din care 17 sunt considerate a fi materii prime strategice. Având în vedere că, în prezent, din China provin 60% din „pământuri rare“ folosite în tehnologiile de vârf, cum ar fi smartphone-urile sau computerele, și preconizând că în următorii ani cererea va crește exponențial, UE a stabilit în noiembrie trecut că este necesară o mapare, o inventariere a resurselor pe care le dețin țările membre. Urmând ca, în 2030, să poată fi extras în UE circa 10% din necesarul de materii prime critice strategice, să se recicleze 25% din ceea ce se foloseşte şi să se proceseze intern circa 40% din necesar.
Deocamdată, în ce privește România, rămân valabile datele cuprinse în „Strategia naţională pentru resurse minerale neenergetice pentru perioada 2023-2035”, elaborată în 2022. Am reținut din aceasta că, de pildă, de interes ar putea fi beriliul, prezent în pegmatitele cu feldspat sau în cele granatifere, asociate uneori cu columbit şi talantite, dar şi cu minerale de litiu. Singura concentrare relevantă din ţară a fost localizată în zona Teregova.
Cobaltul, prezent sub formă de sulfuri, arseniuri şi sulfosăruri, a fost identificat la Moldova Nouă. În sterilul de flotaţie de aici, dar şi în cel de la Ruşchiţa, se estimează şi o prezenţa semnificativă a hafniului. De asemenea, sunt menționate pe o hartă prezența în județ a unor nisipuri cuarțoase și a cromului.
Până la valorificarea acestora vor mai trebui însă parcurse multe etape, deloc de neglijat fiind nivelul investiţiilor necesare explorării inițiale a relevanței zăcămintelor și, ulterior, a exploatării şi prelucrării. Beneficiari ar fi operatorii din domeniul tehnologiilor înalte, al semiconductorilor, automaticii și electronicii, al industriei siderurgice și metalurgice, al preparării minereurilor prin tehnologii curate, din industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor.
JCS–Walter Fleck
