Cu fiecare zi ce trece ne dăm tot mai mult seama că Reşiţa a ajuns un amărât târg provincial. Este suficient să priveşti tarabele aşa zişilor comercianţi, pe care sunt expuse mărţişoarele.
Mai mult ca oricând oferta este una săracă şi, de ce să nu recunoaştem, marfa e la kilogram. Mărţişoarele nu diferă de cele din anii trecuţi, singura deosebire reprezentând-o preţul. Paradoxal, deşi este an de criză, preţurile sunt mai mari decât altădată. „Sunt puţin exagerate preţurile şi, sincer, nici nu am văzut ceva deosebit. Mi-aş dori ceva frumos pentru nepoatele mele, dar poate până în data de 1 martie vor mai veni şi alţi comercianţi cu oferte ceva mai bogate, că să am de unde alege“, ne-a spus Andrei Cezar.
Kitsch şi lipsă de imaginaţie
Un fir alb, altul roşu. Împletite aduc bucurie şi vestesc primăvara. Acesta era simbolul lunii martie până la intrarea pe piaţă a comercianţilor cu obiecte şi chinezării de prost gust. De la broşe din aluminiu şi coşuleţe cu flori din plastic, la jucării de pluş şi inimi „zgomotoase“, toate acestea se regăsesc pe tarabele celor veniţi în aceste zile cu marfă la Reşiţa. În ultimii ani, tradiţionalele mărţişoare – trifoiul, potcoava, buburuza sau coşarul – aducătoare de noroc, au fost înlocuite cu flori pline de sclipici, broşe, brelocuri şi, mai nou, cu insigne şi agrafe cu Hannah Montana, personaj din filmele pentru copii. În asemenea condiţii, bărbaţilor nu le rămân prea multe opţiuni, decât să aleagă cu grijă mărţişoarele.
Original şi neconveţional
Printre tarabele doldora de mărţişoare din faţa Complexului Henn am întânit-o pe Roxana Budimir, o tânără reşiţeancă pentru care confecţionatul mărţişoarelor este un hobby. De la an la an, aceasta încearcă să creeze modele noi, pentru care munceşte zile bune. În acest an tânăra s-a orientat spre medalioanele din lut.
„Am nevoie cam de cinci zile pentru a face mărţişoarele, căci după ce le-am dat forma dorită, acestea trebuie lăsate la uscat, apoi vopsite sau, după caz, pictate, urmând ca la final să fie lăcuite“, ne-a spus tânăra. Din păcate, Roxana este printre puţinii comercianţi care mai iese pe piaţă cu mărţişoare din colecţia proprie, majoritatea alegând să aducă marfa de la Bucureşti. „În anii trecuţi făceam şi eu mărţişoare, dar acum oamenii cer alte modele, mai moderne, care sunt mai greu de realizat. Aşa că nu ne mai obosim şi le luăm din Capitală“, ne-a spus Mihai Emanuel, un comerciant din Buzău.
Roxana Nafiru