REŞIŢA – Pentru prima oară în şedinţele lunare de acest tip, atât reprezentanţii sindicatelor, cât şi inspectorul şcolar general şi ceilalţi membri ai comisiei au ajuns la un consens privind aspectele negative ale sistemului de învăţământ.
„Legea educaţiei, nr. 1 din 2011, este cea mai proastă lege a educaţiei de când lucrez eu în sistemul de învăţământ, pentru că, în loc să stabilească clar care sunt problemele, face teorie. Sunt articole pline de ambiguităţi, care se contrazic unele pe celelalte, şi aproape că nu ne putem folosi de acest act normativ. Acesta prevede că, bugetul alocat în fiecare an pentru învăţământ trebuie să fie de 6% din PIB-ul acelui an. Nu s-a respectat şi nu se respectă, anul trecut a fost puţin peste 2% şi se doreşte repartizarea resurselor pentru un învăţământ de calitate“, a precizat Mariana Zvarici, preşedintele Sindicatului Învăţământ Preuniversitar Caraş-Severin.
Din aceste fonduri se asigură finanţarea şi pentru învăţământul particular. Au mai fost aduse argumente în ceea ce priveşte partea negativă a legii, legate de lipsa de consultări cu sindicatele, organizarea examenelor, statutul personalului didactic, drepturi şi obligaţii, metodologii. „În ceea ce priveşte costul per elev, poate la instituţiile mari se mai cârpeşte pe ici-pe colo, dar ce ne facem cu cele din mediul rural? Nici plata unei părţi a salariilor nu se acoperă. S-au comasat şcoli, părinţii au probleme financiare şi nu-şi pot trimite copiii la şcoală, mai ales iarna, în alte localităţi şi se încurajează, astfel, analfabetismul. Ţie scârbă, lehamite, pentru că, de ani de zile tot atragem atenţia că lucrurile nu merg bine şi toate au rămas la fel“, a mai amintit Zvarici.
Considerând firesc şi logic să intervină în prezentarea făcută, prof. Paul Şuşoi, inspectorul şcolar general a considerat că „legea este varză. Este o lipsă de oameni suficient de bine pregătiţi în sistem. Nu poţi să te bazezi pe un sistem de învăţământ flexibil. Şcolile nu se pretează la piaţa muncii. Tebuie să fac tot felul de artificii, pentru că nu am îngrijitoare, femei de serviciu, contabili. Sunt lucruri care mă înspăimântă. Nu pot să văd atâta debandadă şi privesc cu revoltă tot ce s-a întâmplat cu sistemul până acum. Acum noi dăm detaşările directorilor la nivel de ISJ. Au venit dispoziţii tranzitorii până când vin metodologiile pentru aplicarea legii. E o chestie de sistem. Dacă mergem în continuare aşa, cu sistemul de acum, tinerii noştri n-o să mai poată face nimic atunci când termină o şcoală de genul acesta. Pentru că şcoala nu oferă nimic, în afară de liceele teoretice unde sunt copiii care merg spre facultăţi, dar în partea liceelor tehnologice este vraişte. Când era Caromet-ul, cei de la Caransebeş mai făceau o practică. Unde este acum adaptarea la piaţa muncii? Nu toţi trebuie să studieze calcule diferenţiale sau biologie, ci trebuie să ştie să-şi câştige existenţa când termină o şcoală. Noi vrem să-i uniformizăm şi să ia bacalaureatul. La anul dacă mai sunt 100.000 de tineri fără bacalaureat vom avea şomeri prin excelenţă la o cifră îngrijorătoare. Tinerii de azi au o altă abordare şi noi nu îi înţelegem. Aş vrea să discutăm aceste lucruri în luna octombrie cu toţi factorii implicaţi, să regândim reţeaua şcolară, într-un judeţ cu cerinţe speciale“, a amintit inspectorul şcolar general.
Incitaţi de subiect, problema a fost discutată şi de reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă, Direcţiei de Sănătate Publică şi altor organizaţii sindicale. De comun acord, s-a decis ca, pe ordinea de zi din luna octombrie a Comisiei să se introducă acest subiect şi s-a luat în considerare propunerea ca, la şedinţele lunare, să participe reprezentanţi ai ministerelor de resort, pe fiecare problemă.
Flavius Rotariu