REŞIŢA – Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin şi Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din municipiu derulează, de la începutul anului, un proiect ce-şi propune redescoperirea valorilor tradiţionale ale Banatului de munte.
Iniţiatoarele acestui proiect sunt Angelica Herac-Stanciu, referent la CJCPCT, şi prof. Adela Lungu-Schindler, din partea Colegiului „Mircea Eliade”. Ieri, în incinta unităţii de învăţământ, s-a consumat ce-a de-a cincea întâlnire din cadrul proiectului, iar printre invitaţi s-au numărat doi foşti gazetari, scriitorii Gheorghe Jurma şi Nicolae Irimia.
Tema discuţiilor a fost legată de lumea satului, iar ele au avut loc în prezenţa elevilor de la Secţia de Filologie. În prima parte a acţiunii, Gheorghe Jurma le-a vorbit elevilor despre perioada în care plugarii români din zona Banatului s-au apucat de scris, dar şi despre literatura dialectală a lui Victor Vlad Delamarina. „Există o categorie de ţărani, în istoria noastră, de la 1900 încoace, cea a ţăranilor care s-au apucat de scris, poezie, proză şi teatru. Este un fenomen ce a impresionat şi impresionează şi astăzi, pentru că, o vreme, el a fost specific doar zonei Banatului. Nemulţumiţi de ceea ce s-a întâmplat după Marea Unire, aceştia au încercat să se detaşeze de intelectualii şi de oamenii politici ai zonei, scriind o altă literatură, una care să le fie accesibilă. Există două fenomene foarte interesante în Banat, şi anume, literatura scriitorilor ţărani şi literatura dialectală. Literatura dialectală este aceea care se scrie în graiul bănăţean, iar aici întâlnim autori cunoscuţi, precum Victor Vlad Delamarina, Tata Oancea de la Bocşa sau George Gârda, în timp ce condeierii sau scriitorii ţărani sunt ţărani de meserie, ziua stau la coarnele plugului, iar noaptea scriu. Scrisul lor urmează modelul cult. Scriitorii dialectali sunt în majoritatea lor intelectuali şi scriu în graiul de acasă, în timp ce ţăranii sunt acasă, dar scriu într-un limbaj cult”, a explicat Gheorghe Jurma.
Tot acesta l-a introdus în discuţie şi pe prietenul său, Nicolae Irimia, cel care nu demult lansa volumul „Ţărani, Scriitori şi Scriitori Ţărani”, şi care, joi, le-a fost prezentat şi elevilor de la „Mircea Eliade”. Cartea, aşa cum a fost prezentată de Jurma, vine ca urmare a preocupărilor autorului pentru gazetărie şi literatură deopotrivă, şi completează alte câteva cărţi care au apărut încă din perioada interbelică despre această categorie de ţărani.
„Am scris această carte pentru că sunt un iubitor al satului, acolo unde am şi copilărit, chiar dacă cea mai mare parte a vieţii mele am petrecut-o la oraş. Cartea de faţă are şi un subtitlu «Repere ale satului cărăşean», pentru că am considerat că această lume are nevoie de repere mai mult ca oricând. În carte am scris despre ţăranii scriitori din Caraş-Severin, unora le-am publicat chiar şi creaţiile. De asemenea, am interviuri cu persoanlităţi care s-au născut la sat şi care au scris despre această lume, dialoguri cu solişti de muzică populară, dar şi scrisori pe care aceste personalităţi mi le-au scris de-a lungul anilor”, a declarat Nicolae Irimia.
Roxana Bălan Nafiru