REŞIŢA – Repopularea cu această specie este un proiect al Direcţiei Silvice în cadrul activităţilor de salmonicultură.
Direcţia Silvică a județului gestionează habitatele piscicole din râurile și barajele de munte și produce păstrăv în ferme piscicole dar îl și valorifică pentru consumul uman. „În prezent, gestionăm 16 râuri de munte populate cu salmonide (păstrăv indigen și lipan), pe care sunt construite nouă baraje artificiale, în care s-au dezvoltat și importante populații de crap, clean, caras, scobar, plătica, lin). Preocuparea Direcției Silvice este de a creşte capacitatea biogenică a acestor ape prin diverse amenajări (cascade podite, pinteni laterali, toplițe, protejarea vegetației din albia minoră), popularea și repopularea tuturor apelor de munte cu păstrăv indigen, dar și reintroducerea celui mai mare salmonid, şi anume lostriţa, pe râurile și mai ales în barajele care se pretează la această specie şi în care lostrița a existat cândva“, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Caraş-Severin, ing. Dan Câmpan.
În primăvara anului trecut s-au adus din păstrăvăria Brădișor-Vâlcea, situata pe râul Lotru, 40.000 de exemplare de puiet păstrăv indigen și 9.000 de puieţi de lostriță, ce au fost deversați în Bistra Mărului, Pleșu, Higeg, Cerna, Sirinea, Bei și Bârzava, iar lostrița pe Cerna.
„În acest an am adus reproducători maturi de lostriță – 42 kg și păstrăv indigen – 122 kg, pe care i-am cantonat în Păstrăvăria Valea Bei și care vor constitui nuclee de reproducere locală a materialului biologic necesar repopulării râurilor de munte gestionate de direcție, dar și disponibil pentru alte asociații care gestionează ape de munte și doresc să-și reîmprospăteze populațiile de salmonide“, a mai adăugat Câmpan.
Lostriţa este un monument al naturii, pe Cerna sau pe Nera, atât această specie cât şi lipanul fiind, deocamdată, interzise la pescuit. Păstrăvul de cultură (curcubeu și fântânel) destinat consumului se produce în cele patru păstrăvarii ale direcției, respectiv Valea Bei, Miniș, Topleț și Semenic. Proiectate inițial să producă anual 50 tone păstrăv de consum, astăzi, prin modernizarea bazei materiale, a tehnologiei de creștere și furajare, s-a ajuns la o producție anuala vândută de 194 de tone în anul 2014.
„În acest an, estimăm atingerea pragului psihologic și istoric de 200 de tone de peşte vândut. Modernizarea și dotarea păstrăvăriilor cu tehnologie modernă, folosirea unui material biologic superior provenit din linii controlate genetic și specializarea lucrătorilor au permis creșterea productivității și reducerea costurilor. După creșterea producției ne-am confruntat cu desfacerea acesteia, la un moment dat fiind puși în situația unei supraproducții a cărei vânzare devenea incertă. În aceste condiții am capacitat marii comercianți de păstrăv, am organizat mai multe licitații, ne-am adaptat la piața momentului, şi în prezent, întreaga producție a anului în curs este contractată“, a mai adăugat reprezentantul Direcţiei Silvice.