REŞIŢA – Comemorarea foştilor deţinuţi politici şi a victimelor dictaturii comuniste a fost un prilej pentru urmaşii acestora să spere că toţi vor beneficia de indemnizaţia care li se cuvine!
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi a Victimelor Dictaturii Comuniste din România – Filiala Caraş-Severin a organizat marţi un eveniment comemorativ, la Troiţa din Parcul Cărăşana, la care au participat, alături de oficialităţi locale şi judeţene, urmaşi ai victimelor fostului regim comunist.
După slujba de comemorare, oficiată de un sobor de preoţi, s-au rostit alocuţiuni şi discursuri de omagiere a celor care au fost persecutaţi politic ori s-au sacrificat cu arma în mână, în lupta anticomunistă: „Sunt mucenicii noştri, a spus Cornelia Fetea, preşedintele filialei cărăşene, pentru asta s-a făcut comemorarea în această zi importantă, pentru suferinţele celor de sus, care au plecat dintre noi. Tinerii noştri, din Caraşul de munte, din Caraşul de pustă, au suferit cele mai grele pedepse ale unui regim opresiv, care le-a distrus tinereţea, familiile şi viaţa, au avut destine frânte. În Munţii Banatului au fost două tabere care au reuşit să lupte cu arma în mână, să înfrângă Securitatea, care alerga după ei ani de zile, foarte mulţi şi-au lăsat oasele în pădurile de lângă Caransebeş, pe dealurile dintre Mehedinţi şi Caraş-Severin. Noi credem că tinerii de astăzi ar trebui să cunoască istoria adevărată, nu trunchiată“.
Cornelia Fetea a menţionat că datorită senatorului Marcel Vela şi a mai multor liberali s-a iniţiat anul trecut un proiect de lege prin care şi urmaşii foştilor deţinuţi politici sau ai victimelor comunismului să poată primi indemnizaţie ca beneficiari ai Decretului 118/1990. Există însă o nedreptate la ora actuală din cauza unui articol introdus de grupul minorităţilor, în frunte cu deputatul din Timiş, Adnagi Slavoliub, care-i scoate din decret pe urmaşi. E vorba de amendamentul care i-a catalogat pe părinţii acestora legionari, acest amendament fiind făcut de Silviu Vexler, deputat din partea Federaţiei Comunităţii Evreieşti.
Prezent, ca în fiecare an, la comemorare, prefectul judeţului, Cristian Gâfu, a făcut unele precizări referitoare la acest paradox legislativ: „Caraş-Severinul a avut numeroşi deţinuţi politici, deportaţi în Bărăgan, e vorba de perioada 1945-1957, când ultimilor deportaţi din Bărăgan li s-a aprobat să se întoarcă la casele lor. Evenimentul care este de actualitate pentru ei anul acesta este o modificare a Decretului lege 118 din 1990. Din păcate, avem o sincopă, este un articol strecurat în lege conform căruia cei care au fost condamnaţi pentru că au fost legionari, nu beneficiază de această indemnizaţie. Din păcate, comuniştii, în 1945-1947, nu aveau legislaţie pentru a-i condamna pe aceşti patrioţi, că luptau împotriva regimului comunist, şi se foloseau de titulatura de legionar şi-i condamnau fals. În România, mişcarea legionară a fost interzisă în 1941. Este ilogic să le respingă copiilor beneficiarilor Decretului 118 dreptul la indemnizaţie, pentru că în sentinţele de atunci comuniştii scriau în mod abuziv că părinţii lor erau legionari. Îmi doresc ca această greşeală a legii să fie înlăturată cât mai curând. Împreună cu doamna Fetea am luat legătura cu parlamentarii din Caraş-Severin şi voi trimite şi un memoriu la Ministerul Muncii în acest sens“.
Despre dosarele depuse de urmaşii victimelor comunismului, directorul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Elena Solomonesc, a spus că doar 10 la sută sunt respinse din diverse motive: „Începând cu august 2020, când s-a modificat legea, până am început să aplicăm legea, în noiembrie 2020, avem peste 1500 de cereri depuse. S-au lucrat deja peste 1400 de dosare, astfel că peste 1400 de oameni au primit decizie de aprobare sau de respingere, e vorba de copii şi soţii supravieţuitoare. Doar 10 la sută sunt respingeri, din diverse motive, că nu au toate documentele completate, lipsesc diverse acte de stare civilă sau, conform art.14 din Decretul 118/1990, sunt urmaşi ai foştilor legionari, fascişti sau ai persoanelor care au desfăşurat activităţi în cadrul acestor organizaţii. Noi nu facem decât să aplicăm legea însă, aşa cum se ştie, toate formele asociative ale foştilor persecutaţi politic nu sunt de acord cu acest articol de lege“.
La evenimentul comemorativ din Parcul Cărăşana a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean, Romeo Dunca, în calitate de urmaş: „Cât folos avem astăzi după jertfa acestor oameni încă nu putem să spunem, pentru că jertfa lor a fost enormă, rezultatele nu le putem noi analiza, o să le analizeze istoria. Ei au dat tot ce-au avut, şi-au dat viaţa, şi-au libertatea, au suferit, şi-au dat copiii, şi-au dat părinţii, surorile, mamele. Părinţii mei fac parte dintr-o familie care a fost chinuită, a stat în puşcăriile de la Sighet, au fost la canal, în total peste 50 de ani de puşcărie şi deportare au avut de suferit membrii familiei mele, de aceea sunt cu sufletul şi cu toată înţelegerea faţă de cei care cu greu au mai rămas astăzi printre noi, care suferă, care trăiesc greu, au amintiri şi sunt marcaţi de viaţa pe care au avut-o şi de istoria pe care au trăit-o. De aceea trebuie ca toată societatea să fie alături, să fim atenţi, să nu uităm şi să învăţăm din suferinţa lor“.
Evenimentul s-a încheiat cu o depunere de coroane de flori la monumentul înălţat în memoria victimelor comunismului, dar şi cu speranţa că modificarea de anul trecut a Decretului 118/1990 va fi corectată în spiritul adevărului istoric, astfel încât cei cărora li s-a respins dosarul pentru a beneficia de indemnizaţie să poată intra în drepturi, pentru asta fiind necesar să depună din nou dosarul de urmaş, după modificarea legii.
JCS-Alexandra Gorghiu
