Terenul de zgură de la „Gloria“ a ajuns cel mai mare târg de vechituri din judeţ, iar printre cumpărători întâlnim şi oameni din lumea bună a urbei. Cu toţii în căutare de chilipir, de la haine (pe care trebuie să le speli de cinci-şase ori ca să dispară mirosul persistent) şi încălţăminte, până la oale, tigăi, şuruburi, piuliţe şi şaibe aduse de afară. Un amestec de produse ce prisosesc nemţilor, dar care tentează prin preţurile mici, uneori chiar ridicole. Expuse pe tarabe improvizate ori pe o bucată de ziar sau celofan, mărfurile se vând ca pâinea caldă în cele două zile de weekend, fie că plouă sau ninge.
Pentru astfel de situaţii, pe margine, în spatele porţii de fotbal, te aşteaptă comercianţii de duzină, cu suc, bere şi îngheţată. Alături de ei, te îmbie vânzătorii de mititei, kebab, fleici şi alte preparate culinare la minut. Nu lipsesc nici plăcintele cu brânză ori prăjiturile, semn că românul se orientează bine atunci când e vorba de făcut bani. Şi pentru că târgul de la „Gloria“ seamănă tot mai mult cu un bâlci de pe vremuri, nu putea să lipsească nici vata pe băţ sau mărul tras în zahăr ars. Cine ştie, poate într-o zi va apărea şi caruselul cu căluţii lui de lemn…
În concluzie, cu un bilet care te costă doar un leu (oare unde ajung aceşti bani?), te plimbi cel puţin o oră în cel mai exotic „magazin“ în aer liber din Reşiţa. Dacă ai răbdare şi ştii să te târguieşti, este imposibil să pleci acasă cu mâna goală, mai ales că, de când cu criza, tot mai mulţi sunt cei care îşi fac cumpărăturile de aici, fie că e vorba de garderobă sau de obiecte de uz casnic.
Roxana Nafiru