„Pentru cultivarea unui hectar de grâu – cu arătură, două discuiri, însămânţare, fertilizare şi erbicidare – plăteşti în jur de 1.100-1.300 de lei. La aceste costuri mai adăugăm încă 300 sau 400 de lei pentru ierbicidatul culturii din primăvară şi pentru recoltatul şi transportul cerealelor, în vară. În condiţiile în care grâul nu avem cui să-l vindem, se mai rentează să muncim?“, se întreabă Dumitru Bufanu, din Răcăşdia.
Şi cam asta spun toţi cei care trăiesc din cultivarea pământului… Dincolo de statisticile specialiştilor cu privire la relansarea agriculturii, adevăratele probleme cu care se confruntă ţăranii sunt întâlnite, la tot pasul, în satele din judeţ şi, în general, în satele româneşti. Lipsa unei pieţe organizate a cerealelor şi a unui organism care să reprezinte interesele întregii filiere cerealiere (producţie, colectare, depozitare, prelucrarea şi comercializare) este din plin resimţită de producătorii agricoli. Oamenii spun că totul pleacă de la banii pe care trebuie să-i scoată din buzunare pentru lucrările curente de toamnă.
Ioan Bumbu, din Răcăşdia, a însămânţat anul trecut o suprafaţă de 12 ha, din care şapte cu grâu, trei cu porumb, două cu orzoaică de primăvară şi două cu ovăz. În această toamnă, datorită secetei din luna septembrie, lucrările au fost întârziate, agricultorul reuşind să însămânţeze doar două hectare cu grâu, din şapte cât şi-a propus iniţial.
Săptămânal, acesta merge la târg, la Oraviţa, pentru a vinde câteva kilograme din recolta obţinută anul trecut. „Din păcate, planurile de acasă nu se potrivesc întotdeauna cu cele din târg. Vânzările merg prost, iar grâu sau porumb mai cumpără doar gospodarii care ţin animale pe lângă casă. Şi aceia din ce în ce mai puţini. Mori de măcinat nu prea mai sunt prin sat, şi nici oamenii nu mai fac făină pentru pâine, cum se întâmpla odată. Investiţiile sunt tot mai mari pentru lucrările curente. Totul este scump, erbicidarea, fertilizarea, şi chiar dacă primim subvenţiile de la APIA, banii tot sunt puţini. Ce-i drept, subvenţiile m-au ajutat anul trecut, dar atâta timp cât vindem măsura (echivalentul a 15 kg) de grâu cu 7-8 lei/kg, abia ne scoatem cămaşa“, ne-a spus Ioan Bumbu.
Roxana Nafiru
[email protected]