CARAŞ-SEVERIN – Asta rezultă din analiza ponderii principalelor boli cronice ce au afectat populaţia generală începând cu 2018!
Raportul de fifty-fifty dintre locuitorii judeţului afectaţi de boli cronice (circa 127.000) şi cei neafectaţi este, fără îndoială, unul relativ, ţinând cont că o persoană poate fi (şi de cele mai multe ori chiar este) afectată de mai mult de o singură boală. Aceasta este, în mare, concluzia desprinsă dintr-un raport al Direcţiei de Sănătate Publică, în urma analizării activităţii reţelei de asistenţă medicală primară desfăşurată în intervalul 2018-2023. În toată această perioadă, pe primele locuri s-au menţinut aceleaşi afecţiuni: bolile hipertensive, cardiopatia ischemică, diabetul zaharat şi bolile cerebro-vasculare. Dacă, în 2018, acestea patru au fost urmate, ca pondere, de bolile pulmonare cronice obstructive, în primele trei trimestre din 2023 pe locul cinci s-au plasat tulburările mentale.
De altfel, numărul cărăşenilor cu astfel de tulburări a crescut cu aproape 88%, de la 4.946 în 2018, la 9.279 până în septembrie 2023, procentul celor afectaţi crescând de la 1,6% la 3% din populaţia judeţului. După o (aparentă) scădere la 3.915 în 2021, în 2022 numărul acestor pacienţi a crescut abrupt la 8.982, cu 130%! A crescut, de asemenea, cu aproape 14% şi numărul celor diagnosticaţi cu boli cerebro-vasculare (de la 8.715 la 9.922), acestea reprezentând, de altfel, fundamentul fiziopatologic, de tip degenerativ, ce stă la baza apariţiei tulburărilor mentale (amnezii, demenţe senile, tulburări de personalitate etc.).
Trebuie făcută însă diferenţa între acestea şi bolile psihice, a căror incidenţă a scăzut cu 19% în intervalul studiat (de la 4.946 la 3.999). Au mai fost în scădere: cu 38,5% (de la 18.112 la 11.138) numărul diagnosticelor de diabet zaharat, cu puţin peste 5% (de la 26.206 la 24.803) al celor de cardiopatie ischemică şi cu 0,35% (de la 3.715 la 3.702) al persoanelor cu tumori maligne. Au crescut, în schimb, cu aproape 4% (de la 52.044 la 54.003), diagnosticele cu boli hipertensive şi cu 9%, (de la 8.192 la 8.933) al celor cu boli pulmonare cronice obstructive. În cazul acestora din urmă, creşterea ar putea fi determinată de apariţia, după pandemia de Covid-19, a sindroamelor de tip long-covid, reprezentând o afectare pulmonară pe termen mediu-lung, după vindecarea infecţiei virale.
JCS-Walter Fleck
