REŞIŢA – Deşi toate actele indicau posibilitatea de afacere, realitatea a împiedicat investiţia.Cu mai bine de un an şi jumătate în urmă, un investitor cu două puncte de lucru în judeţ a vizitat zona Anina şi a decis să deschidă o carieră de calcar în zona Crivina. Cum era şi normal, înainte de a face studiile de fezabilitate şi planul de afaceri, acesta a întrebat cui îi aparţine terenul, pe care l-a şi concesionat. Pentru a obţine avizul de mediu, Pietro Colpo, investitorul italian, a făcut un studiu de impact, studii de fezabilitate şi a solicitat avizul administraţiei Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa.
„Aici m-am lovit de un paradox, de o ipocrizie. Şi asta pentru că, în trei rânduri, am obţinut hârtii de la administraţia parcului în care se specifică faptul că această locaţie în care doresc să fac o carieră de calcar nu se află în perimetrul parcului, ci la 20 de metri de limita acestuia. Prin urmare, am demarat procedurile de mediu, potrivit legii. Din păcate, în urma întrunirii consiliului ştiinţific al parcului, s-a emis un aviz negativ, pe motiv că investiţia s-ar întinde jumătate de hectar în interiorul ariei protejate. Repet, atât în 8 august 2011, cât şi în luna aprilie 2012 şi recent, am primit răspuns din partea administraţiei PNCNB cum că nu intru în aria protejată. Acum nu pot trece de procedura de mediu din pricina avizului nefavorabil“, ne-a declarat Pietro Colpo.
În contrapartidă, am solicitat în mod oficial o declaraţie şi de la Administraţia parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, dar ni s-a solicitat termenul legal pentru răspuns. În data de 4 iulie a.c. a avut loc dezbaterea publică pentru a se decide soarta carierei pe care italianul a dorit s-o facă la Crivina.
„Lucrările pe care trebuie să le fac nu ar fi avut impact decisiv asupra mediului şi pentru că zona Crivina este o ruină rămasă în urma exploatărilor miniere. Am pierdut bani, timp şi sănătate încercând să fac o investiţie într-o zonă care chiar are nevoie de asta. Voi aştepta rezultatul demersurilor până în luna septembrie a acestui an, dar am luat şi decizia de a mă retrage din locul unde am avut o experienţă negativă. Aş fi înţeles dacă zona respectivă ar fi fost una virgină, cu protecţie strictă, dar în acel loc se vede cu ochiul liber o degradare permanentă. Mi-am dorit să muncesc corect, profesionist şi să respect legile din această ţară şi mai ales să ajut iniţiativa locală. Din păcate, m-am lovit de obstacole pe care, la momentul respectiv, am crezut că le-am depăşit“, a mai amintit Pietro Colpo.
În data de 28 ianuarie 2011, Consiliul local Anina a aprobat concesionarea, prin licitaţie publică pe o durată de cinci ani a unui teren în suprafaţă de două hectare în zona Crivina şi al unuia de trei hectare în zona Brădet pentru înfiinţarea a două exploataţii de calcar. Potrivit caietului de sarcini, „concesiunea se retrage şi în cazul în care concesionarul nu a început execuţia lucrărilor la obiectivul de investiţii, în termen de maxim nouă luni de la încheierea contractului de concesiune al terenului“. Prin urmare, aflat între ciocan şi nicovală, italianul Colpo intră în pleiada de oameni de afaceri care acuză blocarea investiţiilor din pricina ariilor protejate.
Flavius Rotariu