De asemenea, ministrul Blaga este optimist în ceea ce priveşte viitorul Alianţei D.A. şi consideră că „PNL şi PD au un adversar comun: PSD“. Din interviu mai puteţi afla câţi bani costă securizarea frontierelor României.
Timpul: Sunt câteva ţări din UE în care românii încă nu pot călători doar cu buletinul. Când vor fi înlăturate aceste obstacole?
Vasile Blaga: În Cehia probabil că în două săptămâni. Era vorba despre acceptarea cărţii noastre de identitate fără codul de bare, cum e norma internă a Cehiei, iar în Suedia probabil tot foarte repede. Ambasada Suediei a cerut precizări vizavi de faptul că noi nu trecem cetăţenia pe cartea de identitate. Dar noi nu elibărăm C.I. decât cetăţenilor români! Şi au înţeles lucrul acesta. În Belgia e o problemă de implementare a legislaţiei europene. Deci, depinde de cât de repede reuşesc ei, deşi se pregătesc de alegeri şi atunci au alte priorităţi.
Timpul: Sunt semnale că vameşii maghiari fac încă exces de zel. Ce măsuri veţi lua pentru a stopa această situaţie?
Vasile Blaga: Am făcut o adnotare colegilor noştri maghiari. Sub diferite pretexte, că au grijă să controleze mărfurile purtătoare de accize sau că vor să respecte normele europene cu privire la alimente, imediat după control, la Artand de exemplu, făceau control de maşini. Le-am atras atenţia că şi pe partea română vama deja s-a retras de acolo şi că îi rugăm să procedeze şi ei la fel. Au fost probleme cu această instituţie a vămii, care-şi pierde atribuţiile, şi atunci mulţi îşi pierd locul de muncă, cum a fost şi în România. Cam aşa se întâmplă şi pe partea celalată. Pe de altă parte, eu am atras atenţia şi am avut grijă să spunem în lege că doar atunci când sunt suspiciuni clare vom trece la controlul maşinilor. După cum ştiţi, în UE cetăţenii Uniunii nu sunt introduşi în bazele de date. Asta nu înseamnă că dacă eşti dat în consemn nu te controlează. De aceea sunt acolo, ca să te controleze. Şi vor mai sta acolo încă patru ani şi jumătate, până vom fi stat Schengen. Partea maghiară a reţinut că avem dreptate şi, după cum puteţi observa, s-au mai rărit controalele.
Timpul: Care e stadiul actual al programului de securizare al frontierelor?
Vasile Blaga: Guvernul Năstase a încheiat un contract cu firma EADS. Noi am renegociat contractul pe parcursul anului 2005. România va realiza primul sistem integrat de securizare a frontierelor din lume. Este un sistem pe patru filtre şi nouă subsisteme. Astăzi, din cele nouă subsisteme este realizat un sistem. Acest contract se va derula până la 1 ianuarie 2010, iar întregul sistem, conform planului multianual acceptat de UE, se va întinde până în 2012, când vom deveni stat Schengen.
Timpul: Câţi bani va înghite securizarea frontierelor?
Vasile Blaga: Contractul prevede 524,5 milioane euro, din bugetul României. Din programe PHARE derulate sau în curs de derulare sunt 180 milioane euro, şi Facilitatea Schengen undeva spre 560 milioane de euro. Vreau să vă spun că, din Facilitatea Schengen numai în acest an ne intră 270 milioane de euro, nerambursabili, în douăsprezece rate egale, numai pentru a upgrada tot sistemul, pentru a deveni stat Schengen. De altfel, dacă până acum accentul a căzut pe poliţia de frontieră, de acum înainte greul îl va duce poliţia naţională.
Timpul: Sunteţi mulţumit de felul în care s-a schimbat imaginea Poliţiei? La fel, şi în ceea ce priveşte dotarea ei?
Vasile Blaga: Poliţia e pe un drum bun. Uitaţi-vă, de vreun an de zile toate analizele sociologice spun că Poliţia este pe primul loc în ceea ce o priveşte drumul bun pe care merge, comparată cu Sănătatea, cu Justiţia. De altfel, după august 2006 încrederea în Poliţie a sărit de 50%. Nu e mult, dar eram la 33-34% la 1 ianuarie 2005. Desigur, în UE încrederea în Poliţie este de aproape 80%. Mai avem de lucru la Poliţie. Dar nu uitaţi că avem foarte mult de lucru în ceea ce priveşte pregătirea profesională. În condiţiile în care, în ultimii doi ani am introdus în Poliţie 8.000 de oameni noi. Majoritatea nu au parcurs traseele normale ale şcolilor, ci i-am recrutat din societatea civilă. Sunt foarte mulţumit, în schimb, de Direcţia de Combatere a Crimei Organizate (DIICOT- n.r.). N-aş putea să spun că sunt la fel de mulţumit faţă de tot ceea ce înseamnă mica infracţionalitate, care oboseşte cetăţeanul: micile tâlhării, spargerea locuinţelor, furturile de maşini. Ele figurează cu o creştere de 20%. Poate şi pentru faptul că-i obligăm să le înregistreze pe toate. Era o modă. Ca să nu se încarce cu AN-uri (autori necunoscuţi), nu prea înregistrau lucrurile astea. Şi atunci cetăţeanul nu prea mai avea încredere în Poliţie.
Timpul: Cum îi stimulaţi pe cei ce se ocupă de mica infracţionalitate?
Vasile Blaga: În primul rând cu dotarea. Numai anul trecut am introdus 6.000 de maşini pentru Poliţie. 4.500 în zona de Ordine Publică. Apoi, stimulentele pe care le-au primit la salarii. Suntem descoperiţi în schimb pe zona de Poliţie Rurală. Dacă media în zonele urbane e de 243 de poliţişti la suta de mii de locuitori, în zonele rurale este o medie de 93. Stăm rău aici. Pe de altă parte, nu există o cultură a românilor de a-şi proteja bunurile.
Timpul: Ce şanse sunt ca alegerile pentru Parlamentul European să fie amânate?
Vasile Blaga: Nici una. Alegerile pentru PE se vor desfăşura pe 13 mai. Eu înţeleg eforturile extraordinare ale lui Mircea Geoană de a nu da socoteală propriului partid pentru modul în care conduce. Aici se învârt toate acţiunile politice ale zilei. Dar alegerile vor fi pe 13 mai. S-au cheltuit câteva zeci de miliarde de lei până acuma, pentru organizarea alegerilor. Cine le amână va trebui să plătească banii aceştia!
Timpul: În măsură mai putem vorbi despre Alianţa DA şi în ce măsură tensionează relaţiile în guvern râca permanentă dintre PD şi PNL?
Vasile Blaga: În guvern n-a fost nici o râcă, niciodată. Şi a spus-o şi premierul Tăriceanu. Eu sunt optimist. Poate pentru că eu am contribuit mult la realizarea acestei alianţe. Eu am condus echipa PD-ului la negocieri, iar domnul Tăriceanu pe cea a PNL-ului, mandataţi fiind de către domnul Băsescu şi domnul Stolojan, care conduceau la acea vreme partidele. Eu cred că Alianţa are încă resurse. Ne vom prezenta separat la alegerile pentru PE, dar nimeni nu ne împiedică să prelungim şi după 2008 Protocolul Alianţei. De altfel, am văzut că sunt deja zone unde sunt deja intenţii pentru candidatură comună la alegerile locale. Clujul, de exemplu. Deci sunt resurse şi în continuare. Şi noi şi PNL avem un adversar comun: PSD-ul.
Vasile Blaga crede că Alianţa DA mai are resurse şi vede un inamic comun pentru PD şi PNL: e PSD.
Călin Corpaş