Timpul: Larisa, Bine ai venit la Reşiţa!
Larisa Lăcustă: Bine v-am găsit!
Timpul: Au trecut 11 ani de când nu ne-am mai văzut.
L.L.: Aşa este. A fost în 1996, dacă îmi aduc bine aminte, la întoarcerea din S.U.A., după Olimpiada de la Atlanta. Ne-aţi aşteptat pe Aeroportul din Bucureşti. Anii au trecut…
Timpul: Şi, iată, ai ajuns în Banat.
L.L.: Da. Am venit să mă pregătesc o lună de zile. Am ales Reşiţa, fiindcă am vrut să mai schimb locul de pregătire. Ultima dată m-am antrenat în Bucureşti. Pe lângă Piteşti, m-am mai pregătit şi la Piatra Neamţ.
Timpul: Nu îţi este greu departe de casă?
L.L.: Sunt obişnuită. De la Piteşti, la Reşiţa sunt, cred, vreo 400 de km. Dar nu e asta o problemă pentru mine. M-am antrenat şi peste hotare, fiindcă am şi un contract cu un club din Franţa. Tot timpul am schimbat locul. Pentru că, la un moment dat, te plictiseşti de ce este în jurul tău, şi intervine monotonia. Sigur, un sprijin moral substanţial, în acest sens, îl primesc de la soţul meu, care a fost şi el sportiv de performanţă şi înţelege situaţia.
Timpul: Bine, dar ai venit fără antrenorul tău. Iar aici te pregăteşti cu prof. Marius Creţeanu.
L.L.: Ştiu la ce vă referiţi. Dar eu sunt suficient de matură ca să ştiu ce trebuie să fac. În plus, antrenorul meu, fiind şef de catedră la Universitatea din Bacău, nu putea să mă urmeze. Însă mă înţeleg foarte bine cu dl Marius, pe care îl cunosc de mai multă vreme, şi totul este perfect. Chiar îmi place aici. Am o săptămână de şedere la Reşiţa şi pot să spun că mă simt excelent.
Timpul: Despre condiţiile de care beneficiezi ce îmi poţi spune?
L.L.: Sunt condiţii foarte bune. Şi de cazare şi de masă, şi mai ales de antrenament, într-un bazin complet renovat.
Timpul: Cum arată o zi din viaţa Larisei Lăcustă, la Reşiţa?
L.L.: Dimineaţă, în jurul orei 8.00, mă trezesc, iau micul dejun. După care mă îndrept spre bazin, primul antrenament derulându-se între orele 9.00-11.00. Apoi i-au prânzul şi merg la garsonieră. Citesc, mă uit la televizor, mă odihnesc. Urmează antrenamentul de după-amiază, internetul, cina, mai citesc, şi odihnă.
Timpul: Care sunt obiectivele pentru 2007 şi 2008?
L.L.: Acum vin după o scurtă vacanţă de două săptămâni. Deci am început un nou ciclu de pregătire. Peste o săptămână voi intra în ritmul normal de pregătire, ca intensitate. Revenind la întrebare, mie nu-mi place niciodată să-mi stabilesc obiective pe timp îndelungat. Pentru că le-aş pierde pe cele apropiate. Aştept „naţionalele“ de înot din luna iulie a.c., după care urmează nişte concursuri internaţionale, de realizare a baremurilor pentru Olimpiada din 2008, de la Beijing. Apoi, vom avea şi etape de Cupă Mondială.
Timpul: Cu siguranţă, vizezi a treia participare la o olimpiadă, după Atlanta 1996 şi Atena 2004.
L.L.: Sper să o egalez pe reşiţeanca Luminiţa Dobrescu. Vreau să vă spun că Luminiţa şi Carla Negrea au fost adevărate modele pentru mine. Mergeam la competiţii internaţionale şi eram cu ochii pe ele. Ce şi cât mănâncă, cum se pregătesc pentru antrenamente, pentru concursuri. Atunci, imediat, nu mi-am dat foarte bine seama. În timp, am realizat că m-au ajutat foarte mult.
Timpul: Larisa, la finalul dialogului nostru aş vrea să-mi răspunzi la o întrebare mai delicată: Ce ar trebui să facă oficialităţile locale să te determine să rămâi la Reşiţa?
L.L.: Adică să concurez pentru Reşiţa?
Timpul: De ce nu.
L.L.: Ca să fiu foarte sinceră, nu trebuie să facă nimic. Totul depinde de mine. Dacă eu consider că aici voi avea climatul cel mai potrivit pentru a continua performanţa, voi rămâne.
Carte de vizită
Larisa Lăcustă
Data naşterii: 24 octombrie 1979.
Locul naşterii: Piteşti.
Starea civilă: căsătorită.
Studii: Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Bacău.
Performanţe: multiplă campioană naţională şi participantă la două olimpiade.
Marius Moraru