Timpul: Cum a evoluat comerţul României în ultimii ani?
Iuliu Winkler: În 2006, comerţul exterior al României a fost de 68 miliarde euro, în creştere cu peste 20% faţă de anul anterior. Exporturile au crescut cu cca.16%, pe când importurile au crescut mult mai mult şi au dus la creşterea deficitului comercial.
Timpul: Care sunt motivele creşterii deficitului comercial?
I. W.: Există trei motive pentru care deficitul a crescut în 2006. În primul rând, deficitul structural pe care România îl prezintă în balanţa energetică. Noi suntem producători de petrol şi gaze, suntem exportatori de energie electrică, dar suntem şi importatori de produse petroliere. Asta produce peste trei miliarde de euro din deficitul comercial al României. Acest lucru are şi un aspect pozitiv, şi anume, creşterea economică. Industria s-a relaxat, avem sectoare industriale restructurate deja şi care produc în mod competitiv, dar care sigur au nevoie de energie. Al doilea motiv al creşterii deficitului este cel al investiţiilor străine directe. Anul 2006 a fost an record al investiţiilor, cca 6,2 miliarde de euro investiţii străine directe, la care se adaugă împrumutul de la BCR, încă 2,2 miliarde de euro. Asta înseamnă un puternic import de tehnologie, de utilaje, de echipamente, etc. Aceasta este partea sănătoasă a deficitului, pentru că aceste investiţii în viitor se vor manifesta prin crearea de locuri de muncă, prin creştere economică, şi după ani, prin creşterea de export, fabrici care devin productive după un an, doi, vor contribui la export. Al treilea motiv de deficit, este consumul de pe piaţa internă, care şi ea reflectă creşterea nivelului de trai.
Timpul: Cum promovează ministerul exporturile?
I.W.: Noi avem un sistem de promovare a exporturilor la Ministerul Economiei şi Comerţului. Sunt două programe foarte importante: un program destinat creşterii competitivităţii economice a companiilor. Prin acest program se pot cere finanţări nerambursabile pentru introducerea de tehnici moderne de management, pentru retehnologizarea intreprinderilor, pentru certificarea intreprinderilor (certificate de calitate ISO, etc).
Timpul: Cum promovează MEC produsele agricole româneşti pe piaţa UE?
I.W.: România rămâne un producător agricol important. Acest acces depinde de certificarea de origine şi de calitate a produselor, unde sunt reguli foarte stricte. Avem deja producători certificaţi la abatoare, la producţia de ouă, la alte produse. Alţii sunt în curs de certificare. Există şi la Ministerul Agriculturii un program de sprijinire a competitivităţii produselor agricole, la care se pot depune cereri de finanţare pentru acest proces de certificare, care să fie parţial susţinut cu fonduri de la stat.
Timpul: Care sunt relaţiile comerciale ale României cu Rusia?
I. W.: Relaţiile comerciale cu Rusia sunt determinate de subiectul energetic. Suntem importatori al acelui deficit de 3,5 miliarde de euro pe balanţa energetică, care provine din două direcţii: Rusia si Kazahstanul. De aici importăm cel mai mult petrol şi gaze. În relaţiile cu Rusia există o componentă politică şi una diplomatică. Noi, cu ministrul Varujan Vosganian, am lansat o dezbatere internă a strategiei energetice. În această strategie vorbim despre termenul de diplomaţie energetică pe care trebuie să-l construim încet. Trebuie să existe o sincronizare între politica externă, diplomaţie şi relaţiile energetice, în aşa fel încât chestiunea foarte sensibilă care este domeniul energetic, să fie negociată cât mai bine pentru România. Componenta de export către Federaţia Rusă, este una din piesele pe care România le-a pierdut după 1990. Nu mai avem acea economie prin care noi trimiteam mobile, tractoare, Dacii, etc. Rusia a fost multă vreme într-o situaţie politică şi bancară instabilă. Nu aveam certitudinea că exportatorii români îşi vor recupera banii pe marfa exportată. Noi încercăm să recâştigăm această piaţă în domeniul textile, confecţii, mobilier. Avem câteva iniţiative. Am mărit numărul consilierilor. Încercăm să dezvoltăm relaţiile cu Rusia la nivel regional.
Timpul: Ce părere aveţi despre taxa de primă înmatriculare?
I.W.: Este un subiect controversat şi în UE. Se ştie exemplul Poloniei.
UE nu înseamnă că doar ei decid şi noi executăm. Înseamnă o libertate de mişcare pentru fiecare dintre guvernele membre. Nu avem voie să încălcăm reguli, dar avem voie să luăm decizii independente legate de interesul fiecăreia dintre ţări. Împreună se va lua decizia, dacă se impune reducerea taxei.
Carte de vizită: Iuliu Winkler
Data naşterii:14 martie 1964.
Starea civilă: căsătorit, un copil.
Funcţia: deputat, membru al Comisiei pentru buget.
Studii: Universitatea Petroşani, Facultatea de Ştiinţe; Institutul Politehnic „Traian Vuia” Timişoara, Facultatea de Electrotehnică.
Activitatea politică: Preşedinte UDMR Hunedoara 2001 – prezent; membru al Consiliului Reprezentanţilor Unionali UDMR 2000 – prezent.
Dan Birta