Jurnal CS: Dle primar, mereu v-a plăcut să spuneţi: „Anina este familia mea“. Mai credeţi în această expresie?
Gh. Neicu: Anina a fost şi rămâne familia mea. Au fost momente, în activitatea mea de primar, când foarte multă lume a depins de mine şi sper că aceşti oameni mă vor aprecia şi îşi vor aduce aminte, cu plăcere, că nu i-am lăsat când le-a fost mai greu. Anina a trecut prin momente grele, industria ei energofagă, cu preţuri ridicate la produsul finit, a căzut, rând pe rând, primind lovitură după lovitură. Cu toate acestea, am încercat ca efectul acestei dezindustrializări să treacă fără prea mari dureri.
Câteodată însă ar fi trebuit să fim ajutaţi şi de Guvernul României. Însă, pentru Anina guvernanţii liberali au fost cam inexistenţi, în aceşti ultimi patru ani, pentru că nu eram primar liberal. Cred că cetăţenii Aninei vor face o analiză a evenimentelor derulate în ultimii ani şi vor înţelege că am fost obstrucţionat în acţiunea mea de a crea condiţii decente de muncă şi viaţă, pentru ei şi familiile lor.
Jurnal CS: Ce vă reproşaţi acum, la finalul acestui mandat?
Gh. Neicu: Acum, la final de mandat, îmi reproşez faptul că m-am înconjurat şi am crezut în oameni fără scrupule, cu două feţe, oportunişti care, după ce le-am oferit totul, m-au „muşcat“ şi sunt în stare să mă reducă la tăcere. Ei vor un singur lucru: ca bogăţia oraşului Anina, uşor, uşor să treacă în proprietatea lor. Îmi reproşez că nu am adus la cunoştinţa cetăţenilor faptul că unii consilieri locali, în special contracandidaţii mei de acum, au oprit toate iniţiativele mele, au refuzat investitorilor terenuri şi spaţii, în vederea deschiderii unor afaceri de ale lor. Oamenii nu ştiu că au făcut toate acestea doar ca să am eu o imagine urâtă.
Jurnal CS: Există consilieri care şi-au făcut treaba?
Gh. Neicu: Lista consilierilor care şi-au îndeplinit atribuţiile stabilite prin lege este foarte scurtă: Vlad, Nicola, Tismănaru, Stroescu. La polul opus sunt cei care au încercat să boicoteze întotdeauna buna desfăşurare a şedinţelor, cei care acum se vor primari, viceprimari, directori, etc. Guvernul a dat oraşului Anina firimiturile rămase de la alţii. Consilierii liberali din Anina nu au reuşit, în ultimii ani de guvernare lamentabilă, să aducă în oraşul, pe care acum spun că-l slujesc cu drag, nici măcar un leu.
Jurnal CS: Ieri, în conferinţa de presă, preşedintele CJ, Sorin Frunzăverde, îi ruga pe locuitorii Aninei „să nu-şi risipească voturile ci să voteze omul de care Anina are nevoie, adică pe Neicu“. Va ajuta dl Frunzăverde Anina?
Gh. Neicu: Acum, când conducerea judeţului este din PD-L, partidul meu, acum când acolo e dl Frunzăverde am să le demonstrez tuturor cum trebuiau să procedeze pentru binele cetăţenilor oraşului Anina, cărora acum le cerşesc voturile.
Jurnal CS: Cum staţi cu investitorii?
Gh. Neicu: În ultima perioadă de timp, Anina a devenit din ce în ce mai căutată de investitori mai serioşi decât cei care au venit până acum. Cu ani în urmă, un interes sporit a fost pentru investiţiile din domeniul turismului dar în Comisia de Urbanism, consilierii locali – în special cei care aveau un interes să-l submineze pe primar, au amânat la infinit discuţia cererilor respective. Alteori au găsit fel şi fel de aşa-zise neconcordanţe şi astfel s-a pierdut oportunitatea ca acum să dispunem de cel puţin şase pensiuni turistice.
Este foarte clar că populaţia Aninei nu poate trăi numai din turism şi trebuie să ne axăm şi pe o mică industrie nepoluantă, care să proceseze resursele de care dispunem: calcar, lemn, argilă, etc.
Toate acestea, în viitor, vor fi baza unei industrii noi, care va satisface nevoia de locuri de muncă. În curând, firma ungară „Nostia Cement“ va solicita terenul necesar pentru construcţia unei moderne fabrici de ciment, care va crea circa 250 de locuri de muncă.
A început acoperirea celor 16 blocuri de la Oraşul Nou, în perspectiva creării unui mare complex turistic.
Jurnal CS: Cum vedeţi viitorul Aninei?
Gh. Neicu: Apariţia pensiunilor va rezolva o parte a nevoilor de locuri de muncă pentru femei. Vom pune accent pe latura socială prin înfiinţarea unor cămine pentru bătrâni, mărirea capacităţii centrelor de zi pentru copii, vom face demersuri pentru repunerea în funcţiune a taberei de copii de la Cereşnaia. Ne vom preocupa de punerea în valoare a SC BARUMC-ului, a Fabricii de Cherestea, a Fabricii de Şuruburi – care este într-un proces de transformare.
În Anina, se vor întâmpla lucruri spectaculoase, pe măsura cetăţenilor acestui oraş greu încercat.
Lidia Almăjanu