REȘIȚA – Salonul de Artă și Industrie a fost, vineri, gazda unui dublu eveniment, editorial și expozițional, dedicat mineritului și metalurgiei hunedorene! Citată în majoritatea lucrărilor de specialitate românești cu tematică siderurgică, monografia „Uzina Maghiară Regală de Fier de la Hunedoara și anexele acesteia”, publicată în 1906, la Budapesta, de inginerul șef al Uzinei, Latinák Gyula, este de curând disponibilă și în limba română!
În cadrul unui dublu eveniment moderat de directorul Casei de Cultură Orășenești Bocșa, Dan Liuț, atât volumul, cât și manuscrisul au fost prezentate publicului reșițean de către Nicu Jianu, cel care l-a tradus, îndeplinind astfel și una dintre dorințele tatălui său. „Prin anii ’50, tatăl meu lucra la minele de fier de la Ghelar și într-o zi a văzut că se încărcau într-un camion tot felul de documente, dosare, suluri cu hărți. A apucat să salveze câteva, printre care și acest caiet, conținând istoria mineritului și metalurgiei hunedorene începând cu secolul IX și până în anul 1906. Tatăl meu nu cunoștea limba maghiară, dar și-a dorit întotdeauna să o traducă. După 1989 am aflat că manuscrisul a fost publicat într-o revistă de minerit și siderurgie și, având acces la materialul publicat, a fost mai ușor de tradus astfel, decât de descifrat întâi manuscrisul. Am învățat eu maghiara și, în urmă cu circa un an, am început traducerea monografiei.”, a povestit Nicu Jianu. De mare ajutor în tot demersul i-a fost Sergiu Tenț, născut și el în Ghelar, curatorul expoziției „Fotografie Industrială de Epocă”, vernisată complementar prezentării monografiei.
În intervenția sa, directorul Artrom Steel Tubes Reșița, Romulus Vasile Ioan, a salutat apariția traducerii în limba română a monografiei, arătând că la rândul său a folosit-o în varianta maghiară, la documentarea pentru două cărți, între care și „Istoria Uzinei de Fier Hunedoara, Eisenmarkt, Vajdahunyad“, publicată în două volume, în 2015. „E prima oară când găsim explicat, pentru Transilvania și Banat, explicat procesul tehnologic pe înțelesul tuturor, nu la nivel științific. Găsim exact ce se întâmpla într-un furnal, într-o oțelărie și într-o turnătorie. Sunt și câteva fotografii legate strict de Valea Govăjdiei și mai ales de construcțiile funicularului, care a fost unul din cele mai lungi din Europa.“, a subliniat Romulus Vasile Ioan.
JCS-Walter Fleck
