Caraş-Severin, Romania

ANINA – Numai la Mina Anina se putea exploata cărbune încă 100 de ani, potrivit unor studii efectuate înainte de închiderea minei. Marile puteri economice ale lumii au în plan deschiderea de noi mine de cărbune, în ciuda revoluţiei verzi la care s-au angajat toate statele!

În producerea de energie, cărbunele este o sursă sigură care nu depinde de alţi factori, aşa cum hidrocentralele depind de nivelul apelor sau eolienele de vânt. În plus, costurile sunt mici. Pe mapamond, cărbunele nu a dispărut. Doar în România este pe cale de dispariţie. Aşa cum vă spuneam, numai la Mina Anina, cea mai adâncă mină din Europa, se mai putea exploata huilă încă un secol, potrivit unor studii efectuate în urmă cu mult timp de câţiva cercetători plătiţi de un investitor care voia să preia exploatarea minieră. Iar rezerva strategică de aici este neatinsă.

Din motive pe care nu le ştie nimeni, niciun investitor nu a mai mers la Anina, iar mina s-a închis şi distrus. Şi oricine ar veni, ar trebui să o ia de la zero. Mai mult, într-un studiu științific, realizat în urmă cu câţiva ani de cercetătoarea Alina Satmari de la Universitatea de Vest din Timișoara, se arată că pe o suprafață de 14 kilometri pătrați, subsolul centrului din Anina e compus din depozite de steril (material rezultat în urma prelucrării cărbunilor), amestecat cu praf de cărbune. Grosimea acestui strat este de 14 metri. Amestecul de praf de cărbune ia foc, de multe ori prin autocombustie, și arde mocnit în subteran.

Un depozit de reziduuri de huilă a fost descoperit şi în centrul Aninei, în curtea fostei fabrici de cherestea, iar testele efectuate au evidenţiat o valoare energetică atât de mare încât, de exemplu, Centrala termică din Liubcovac – Bosnia-Herţegovina nu l-a putut prelua. Şi spunem asta pentru că cele 110.000 de tone evaluate a fi acolo voiau să fie exploate de o firmă din Bosnia. Însă valoarea energetică de 3.600 de kilocalorii a fost stavilă pentru investitorul ce avea nevoie de cărbune cu valoare energetică de 2.400 de kilocalorii. Aşa că acolo, la Anina, rezidurile de huilă au fost exploatate de bulgari. Niciun român nu s-a arătat interesat de o cantitate de cărbune de peste 110.000 de tone, evaluată pe piață la peste 3,5 milioane de euro. Ce au făcut bulgarii cu reziduurile? Le-au dus, pe bani frumoși, evident, la termocentralele de la Halânga şi Mintia.

Am dat Mina Anina drept exemplu pentru că este în Caraş-Severin. Situaţia la celelalte foste exploatări din ţară cu siguranţă nu este mai roz. În schimb, în Germania, potrivit specialiştilor, orice mină se poate redeschide în trei săptămâni pentru că sunt în conservare. În România, orice fostă exploatare este cimentată şi distrusă. Ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40% în 2010 la 35% în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. Cărbunele este în vremuri normale ieftin, preţul depinzând de tehnologia de extracţie, iar consumatorii mari, precum China, care este cel mai mare consumator şi importator de energie şi care îşi construieşte mai multe furnale metalurgice pe cărbune, India şi SUA, şi-l pot procura lejer, după cum scrie The Conversation.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre Europa, unde presiunile sunt ca statele emergente precum România şi Polonia să renunţe rapid la cărbune. În Germania, care nu doar că vrea să-şi înverzească economia, dar îşi şi închide centralele nucleare, cărbunele încă acoperă până la un sfert din energia utilizată, notează Deutesche Welle. Ultima centrală pe cărbune germană, Datteln 4, de lângă Dortmund, a fost pusă în funcţiune anul trecut. În 2020, importurile de cărbune în Germania s-au situat la 31,8 milioane de tone. Această ţară este cel mai mare importator de cărbune din Europa. Marea Britanie ia în considerare planuri pentru deschiderea unei noi mine de cărbune, dar nu pentru electricitate, ci pentru industria oţelului, dar şi pentru exploatarea unor noi zăcăminte de petrol.

Aşadar, în timp ce lumea şi-a dublat capacitatea de producere de energie prin arderea cărbunelui, iar cererea de energie este în continuă creştere, în România minele importante rămân rambleiate. În jurul locurilor din care se extrăgea cărbune din pântecele pământului, au rămas doar căutătorii de fier vechi de la suprafaţă. Trist şi îngrijorător…

JCS-Nina Curiţa