Scopul acestui eveniment: revitalizarea căii ferate Anina – Oraviţa – Iam- Jasenovo – Biserica Albă – Baziaş.
Importanţa acestui obiectiv este mare, având în vedere faptul că porţiunea dintre Oraviţa şi Baziaş este cea mai veche cale ferată de pe teritoriul ţării noastre, fiind construită în 1854, în timpul Imperiului Austro-Ungar.
În plus, secţiunea dintre Anina şi Oraviţa este prima cale ferată montană din România, dată în folosinţă în 1863.
Dovada că acest obiectiv reprezintă ceva deosebit, a fost dată de către persoanele prezente la această întâlnire, organizată la iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Iosif Secăşan.
Au fost prezenţi numeroşi oficiali, atât din ţara noastră cât şi de la sud de Dunăre. Astfel, au participat reprezentanţi ai căilor ferate din ambele ţări, ai Ministerului de Investiţii de capital din Belgrad, de la Facultatea de Cercetări din capitala Serbiei şi de la Universitatea „Eftimie Murgu“ din Reşiţa, precum şi de la Primăriile din Vârşeţ şi Biserica Albă.
În acelaşi context, Muzeul de Locomotive din municipiul nostru, iar azi, 16 martie a.c., invitaţii merg cu trenul pe ruta Anina-Oraviţa.
Cert e că salvarea acestui obiectiv nu va avea doar o valoare sentimentală, deşi în judeţul nostru se află circa un sfert din patrimoniul industrial al ţării noastre. Are şi o valoare economică, întrucât are un potenţial turistic deosebit, care, exploatat cum trebuie, ar servi mult dezvoltării acestei zone.
Poate o valoare la fel de mare o are şi faptul că în acest proiect s-au implicat autorităţile de pe ambele maluri ale fluviului, dovedindu-se încă odată relaţiile excelente româno-sârbe, care s-au materializat în ultima perioadă printr-o întreagă serie de proiecte ce vor pune în mişcare economia din ambele zone.
După un scurt istoric al căii ferate menţionate mai sus, preşedintele CJ, Iosif Secăşan, a precizat că „revitalizarea căii ferate nu constituie doar o repunere în drepturi a istoriei ci o ambiţie, o dorinţă, o promisiune.
Şi trebuie repusă în funcţiune ca un factor promotor al dezvoltării Banatului românesc şi Banatului sârbesc“.
Şi, pentru atingerea acestor obiective, există o serie de planuri şi proiecte. Oportunitatea reabilitării diferitelor tronsoane de cale ferată din Caraş-Severin şi Serbia, precum şi cele care unesc cele două zone, a fost studiată de o serie de instituţii. Importantă e iniţiativa şi ambiţia celor care vor „să repună istoria în drepturi“.
Nina Curiţa