REŞIŢA – Este vorba despre impozitele plătite în plus de către persoanele care deţin mai multe locuinţe.
În ultimii ani, fiscalitatea mioritică a crescut dincolo de limita imaginabilului, ajungându-se la ceea ce nu s-ar fi crezut în urmă cu ceva vreme. Cine ar fi putut spune, acum vreun deceniu, că se vor pune biruri pe pensii sau că, dacă mai faci un venit suplimentar, indiferent de natura lui, vei fi obligat să plăteşti pe el contribuţie la fondul de sănătate?
Una dintre modificările propuse în proiectul viitorului Cod Fiscal prevede ştergerea, începând de anul viitor, a suprataxei calculate în prezent în cazul persoanelor care deţin mai multe proprietăţi în afara celei de domiciliu.
În acest moment, regulile sunt clare, potrivit art. 252 din Codul Fiscal, după cum ne spune Ion Florin Brabete (foto), şeful Direcţiei de Taxe şi Impozite din cadrul municipalităţii reşiţene. Oficialul ne-a prezentat modul de calcul actual, potrivit căruia, pentru prima locuinţă în afara celei de domiciliu, proprietarul este dator cu un impozit suplimentar de 65%, pentru a doua cu unul de 150%, iar pentru a treia şi următoarele – cu unul de 300%. Fac excepţie clădirile dobândite prin succesiune legală, iar la stabilirea ordinii se ia în calcul data dobândirii. În cazul celor care deţin mai multe proprietăţi, dar care nu au domiciliul pe niciuna dintre acestea, se consideră că primul imobil achiziţionat dintre cele deţinute este cel de domiciliu, pentru următoarele aplicându-se impozitul suplimentar. Orice modificare intervenită în patrimoniul impozabil trebuie raportată celor de la Taxe şi Impozite în termen de 30 de zile.
Aceste formule de calcul sunt valabile doar în cazul persoanelor fizice. În cazul celor juridice, dările sunt stabilite în funcţie de valoarea de inventar.
În cea mai recentă formă a proiectului noului Cod Fiscal s-a decis renunţarea la acestă taxare majorată, considerată a fi inechitabilă şi despre care se crede că a generat numeroase probleme de administrare.
Existenţa unei case în plus, fie ea moştenită sau cumpărată, presupune plata unui impozit. Până la urmă, statul poate obţine pe alte căi mai multe contribuţii de pe urma celor care scot venituri din proprietăţile multiple. Dacă un proprietar oferă spre închiriere o locuinţă, statul este în măsură să perceapă impozitul pe profit şi celelalte contribuţii folosind alte pârghii, nefiind necesară impozitarea suplimentară.
Să fie o măsură bună? Putem spune că poate contribui la reducerea fiscalităţii, însă am putea divaga pe tema potenţialilor beneficiari…
Antoniu Mocanu