REŞIŢA – Natura parcă îndeamnă la bunătate şi la bucuria autentică faţă de lucruri simple, frumoase, adevărate!
Au început în zori să cadă fulgi la greu, apoi au stat. Dacă ar fi să-l parafrazăm cumva pe Coşbuc, cam acestea ar fi cuvintele potrivite pentru a descrie ziua de sâmbătă, 22 ianuarie. Nu e iarna pe uliţă, dar e iarnă. Ce frumos că a nins, ce păcat că nu s-a întâmplat cu o lună mai devreme. Dar, chiar şi aşa, bine că a nins căci e frumos că oamenii încă mai au zăpada de care să se bucure.
Neaua le-a îmbrăcat pe toate în alb, aducând în suflete bucuria iernii şi ceva din iernile de altădată, care pentru ţâncii lui Coşbuc erau timpuri de poveste. Deşi sărbătorile au trecut iar noul an a venit de ceva timp, nu e niciodată prea târziu ca să ne punem fiecare câte o dorinţă de mai bine. Fie că e vorba despre mai binele personal sau al întregii lumi, zăpada să lumineze sufletele tuturor spre a se bucura fiecare de linişte şi pace. Poate albul aşternut peste tot şi toate ne va face pe fiecare dintre noi să fim mai buni, fie că e vorba de oamenii de rând sau de cei mai mari dintre cei mari. Tuturor ne sunt date liniştea şi pacea. Să le preţuim!
Poate asta e lecţia pe care ne-o dau fulgii desprinşi parcă din timpuri de poveste, când uliţa satului era centrul lumii ţâncilor fericţi şi roşii în obraji.
JCS-Ionel Ivașcu
