Statul începe să-şi demonstreze din ce în ce mai pregnant incapacitatea de a-şi gestiona finanţele şi găseşte de cuviinţă să mai adune bani prin impunerea de dări asupra omului simplu, a micului contribuabil, care n-are încotro decât să le plătească, pentru că i se reţin imediat din salariu.
Reducerea salariului cu o cotă de …, impozitarea bonurilor de masă, tăierea din indemnizaţii de şomaj şi pensii, şi multe altele asemenea. Însă nimeni nu se uită în ograda Fiscului nici măcar în al douăsprezecelea ceas. Şi ca lucrurile să fie mai clare, în noaptea dintre ani, Finanţele caraş-severinene aveau de recuperat datorii bugetare însumând nu mai puţin de 121.545.909 de lei. Adică mai bine de o mie de miliarde de lei vechi! Şi asta doar la nivelul unui judeţ atât de sărac precum Caraş-Severinul.
Şi nu este vorba despre datorii uitate în salteaua celor de la Fisc, pe care nu le mai poate vedea sau încasa nimeni, ci de ceea ce ei numesc „arierate bugetare posibil de recuperat“. Tabloul defalcat al dărilor se prezintă astfel: către bugetul de stat – 73.790.793 de lei, către bugetul asigurărilor pentru şomaj – 2.078.855 de lei, către bugetul asigurărilor sociale de sănătate – 12.172.138 de lei, respectiv către bugetul instituţiilor publice – 53 de lei.
La nivelul judeţului Caraş-Severin primii 100 de contribuabili care înregistrează obligaţii restante la bugetul general consolidat al statului, în noaptea dintre ani, însumează obligaţii restante de 65.329.007 de lei. Ceea ce reprezintă 53,75% din totalul arieratelor posibil de recuperat înregistrate la nivelul întregului judeţ.
Dar care este topul datornicilor din judeţ? Pe primele poziţii se află unele dintre serviciile de gospodărire comunală sau societăţile care au ca obiect astfel de activităţi, societăţi membre ale Grupului UCMR, hoteluri, companii de căi ferate, cluburi sportive, firme de construcţii şi chiar fundaţii.
Pe primele cinci poziţii se află: SC Prescom SA Reşiţa (1), cu o datorie neachitată de 5.667.043 lei, SC Gostrans SA Anina (2), cu 3.888.609 lei, SC UCM Turnate SRL Reşiţa (3), cu 2.895.849 lei, Fabrica de Produse Lactate din Oraviţa (4), cu 2.850.124 lei, şi SC IPPS SA Reşiţa (5), cu 1.792.796 lei. În clasament urmează, tot cu dări peste un milion de lei, SC Wood Banat Product SRL Băile Herculane (6), cu datorii neachitate cumulând 1.683.627 lei, SC Karadjov Construct SRL Caransebeş (7), 1.562.565 lei, SC Hidro-Engineering SA Reşiţa (8), cu 1.559.214 lei, SC Himomontaza – Franjomont SRL Reşiţa (9), cu 1.397.508 lei, SC Isbiria Impex SRL Oţelu Roşu (10), cu 1.359.836 lei, SC Formin SA Caransebeş (11), cu 1.315.397 lei, Consiliul Local Băile Herculane – Subunitate (12), cu 1.256.028 lei, SC UCM Energy SRL Reşiţa (13), cu 1.197.981 lei, SC NPC Publicitate SRL Reşiţa (14), cu 1.127.248 lei, precum şi SC Cristescu Oil SRL Teregova (15), cu 1.112.132 lei.
Topul primilor 30 de datornici din judeţ continuă cu SC Gia Security SRL Reşiţa (16), cu datorii bugetare neachitate în cuantum de 897.355 lei, SC Gospodarul SRL Reşiţa (17), cu 886.596 lei, SC Petrimes Trading SRL Reşiţa (18), cu 869.474 lei, Compania Naţională Căile Ferate CFR Bucureşti SA – Punct de Lucru Staţia Caransebeş (19), cu 783.172 lei, SC Turist Semenic SA Reşiţa (20), cu 764.069 lei, SC Club Sportiv „UCM“ Reşiţa (21), cu 750.510 lei, SC Recons SA Reşiţa (22), cu 743.598 lei, SC Mivac Societate de Construcţii Civile SA Caransebeş (23), cu 737.715 lei, SC Schmidt & Remus SRL Bocşa (24), cu 723.271 lei, Fundaţia pentru Tineret Reşiţa (25), cu 709.806 lei, SC Meierhof SRL Berlişte (26), cu 701.981 lei, SC Hercules SA Băile Herculane (27), cu 693.326 lei, SC Avenzio SRL Reşiţa (28), cu 692.302 lei, SC Primordiale SRL Oraviţa (29), cu 611.196 lei, şi SC Mircom SRL Oraviţa (30), cu 602.525 lei.
Precizăm că toate datoriile enumerate sunt aşa cum au fost publicate potrivit tabloului întocmit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pentru data de 31 decembrie 2010. Cum ar fi fost viaţa cărăşenilor dacă aceste dări ar fi fost achitate sau a românilor în general, dacă ar fi fost recuperate şi arieratele din judeţele unde afacerile au cifrele cu mai multe zerouri? Şi totuşi, în majoritatea cazurilor, societăţile înregistrează datorii şi pentru sumele pe care le-au reţinut de la proprii angajaţi, dar pe care, din diferite motive, nu le-au mai virat către Fisc.
Antoniu Mocanu