Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Locomotivele cetăţii de foc, omagiate printr-o expoziţie dedicată jubileului „Reşiţa 150”!

Deschisă la Muzeul Banatului Montan, aceasta este posibilă prin implicarea lui Adrian Drăgilă de la Centrul Cultural şi Muzeistic din Anina, Ionel Bota din Oraviţa, Bogdan Mihele, Andrei Bălbărău şi Ionel Sidea din Reşiţa, dar şi a Muzeului Naţional al Banatului şi TMK Artrom Reşiţa.

Prezent la deschidere, expertul feroviar Radu Bellu vorbeşte despre Reşiţa ca mare combinat al ţării pentru că România nu a avut altă fabrică de locomotive comparabilă cu cea de aici. „După ce au luat fiinţă uzinele de la Viena, în toată Europa s-au construit căi ferate, apărând astfel o serie de subansamble. S-au construit 16 macarale cu abur, revoluţionare pe atunci, 110 plăci de întoarcere pentru locomotive, peste 350 de macaze şi 1200 de osii. În 1926, este fabricată locomotiva 50243, denumită «Regele Ferdinand», un mare succes pentru că, ulterior, România nu a mai importat locomotive”, a punctat Bellu.

Acesta a mai rememorat că primul tren de călători sosea în Reşiţa în toamna lui 1908, venind de la Voiteni. De asemenea, Reşiţa a dat foarte multe locomotive căilor ferate române, acestea cumpărând la un moment dat 300 de locomotive de la Reşiţa,  livrate după posibilităţile de fabricare. „România importa locomotive foarte scumpe din Austria, Germania, Franţa, însă asta a încetat după construirea fabricii de la Reşiţa. S-au mai făcut locomotive la Arad sau la uzinele Malaxa din Bucureşti, dar România nu a avut altă fabrică de locomotive. Ultima locomotivă cu abur a fost seria 250.282, care acum este la Ploieşti. Sper să fie adusă acasă”, a mai spus expertul feroviar.

Unele dintre locomotivele Reşiţei se află şi astăzi în circulaţie, altele sunt păstrate, în vreme ce altele încă pot fi valorificate turistic. Expoziţia este deschisă simultan cu expoziţia de fotografii puse la dispoziţie de Mihai Românu, inginer stabilit la München după ce a activat mulţi ani la Reşiţa.

Prezent la eveniment, Walter Fleck îşi aminteşte despre tren ca despre ceva negru care, în anii copilăriei, trecea prin faţa casei sale şi scotea mult fum. Acum locuieşte pe o stradă de pe care calea ferată a dispărut. Au rămas însă amintirile. Iar ziua de 9 iunie e importantă pentru că, în 1872, într-o duminică, între uzină şi Secu, se făcea proba primei locomotive fabricate la Reşiţa. A doua zi, intra în serviciu, iar azi e piesa de bază a muzeului din Triaj.

JCS-Ionel Ivaşcu