Mai puţin bani, investitori, locuri de muncă şi multe alte… „detalii”. Nu o să mai amintesc deja răsuflata telenovelă a premierului sau alcătuirea noului guvern, deşi acum câteva săptămâni expresia „Elena Udrea ministru” ar fi sunat ca un banc nereuşit.
Ca o paranteză, aş putea să întreb dacă în cursul mandatului său va avea vreo întâlnire la nivel înalt cu preşedintele Norvegiei…
Revenind pe tărâmurile reşiţene, şi aici asistăm la un adevărat spectacol de circ. Măcar asta să avem dacă de pâine ducem lipsă. Primăria e înglodată în datorii iar primarul susţine că e „vânat” cu maşina.
Consilierii refuză reorganizarea pe motiv că se apropie Sărbătorile, cerând amânarea acesteia pentru la anul. Dacă se poate, până prin aprilie 2009, aşa, pe la Paşte…
Primarul e atacat din toate direcţiile, indiferent ce are de spus. La rândul său, şi el dă în toţi, indiferent ce au de spus. Inclusiv în cei ce n-au nimic cu dânsul.
Iar în condiţiile acestui talmeş-balmeş se mai poate mira cineva când aude că „era mai bine pe vremea lui răposatu’”? Avem democraţie. Şi la ce ne ajută? „Jocurile” sunt făcute tot de către alţii, nouă ne rămâne tot rolul de aplaudaci.
Parcă trăim, acum, în prag de sărbători un vis urât din care nu ştiu când ne vom trezi. Ce trist e că România a ajuns la ceea ce numea Octavian Paler „o comedie grotescă“.
Nina Curiţa