Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Colaborarea între comunităţi locale învecinate, principalul obiectiv urmărit de DANUrB+!

Comunităţile învecinate pot câştiga promovându-se şi dezvoltându-se în comun. De aceea, Universitatea Tehnică şi de Economie (UTE) din Budapesta a derulat mai demult proiectul DANUrB, care se adresa tuturor ţărilor de pe cursul Dunării. Atunci s-a întocmit o hartă interactivă a principalelor atracţii şi posibilităţi de cazare din comunităţile de pe cursul Dunării. Dar s-a constatat că zonele Dunării de mijloc şi inferioară sunt mai puţin cunoscute şi promovate. Aşa a demarat proiectul DANUrB+, adresat ţărilor din zonele amintite. Acesta are valoarea de 2,7 milioane euro, este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul „Interreg Transnaţional Dunărea 2014-2020” şi reuneşte 19 parteneri principali din şase ţări. Şase parteneri sunt din România, printre ei aflându-se şi Asociaţia Euroland Banat (EBA) din Reşiţa, condusă de Andrei Szabo.

EBA s-a alăturat proiectului în toamna trecută. De atunci, au fost analizate comunităţile mici de pe malul Dunării, cuprinse între Baziaş şi Turnu-Severin, pentru a descoperi şi redescoperi patrimoniul local reprezentat de monumente, arhitectură locală, tradiţii, obiceiuri, evenimente, legende, artizani şi producători locali etc. „Am întocmit o bază de date cu principalele puncte de interes din aceste localităţi. În acest fel, promovăm zonele noastre şi actualizăm harta interactivă pentru ca potenţialii turişti să poată primi informaţii corecte şi complete”, aflăm de la Andrei Szabo.

Proiectul are o importantă parte educaţională deoarece în eforturile EBA sunt implicaţi elevi şi profesori de la Liceul Tehnologic din Moldova Nouă. Organizaţi în mai multe grupuri, ei realizează harta obiectivelor din oraş. Roadele muncii lor se vor vedea în cadrul DANUrB+ dar şi sub forma unei hărţi în format tipărit ce va fi promovată în cadrul centrului naţional de informare turistică din oraş. Pe malul sârbesc al Dunării, se derulează activităţi similare pentru ca, la final, materialul turistic să fie unul comun.

Importante în proiect sunt şi schimburile de experienţă de genul celui desfăşurat recent în zonele Bačka din Serbia şi Baranja din Croaţia, cu scopul de a învăţa din felul cum a fost pus în valoare potenţialul acelor zone. „În Croaţia, cramele din Erdut valorifică potenţialul viticol al zonei, la Vučedol există un muzeu în care sunt expuse vestigii preistorice, la Beli Manastir un muzeu adăposteşte produse de artizanat realizate în comunitate, iar la Baranja funcţionează un mic centru de olărit deţinut de un localnic care menţine vie tradiţia şi meşteşugul”, vorbeşte Andrei despre întâlnirea recentă. O acţiune similară este programată a se desfăşura în primăvară în localităţi româneşti de la Dunăre.

„Prin proiect se urmăreşte şi oferirea către comunităţi de studii sau proiecte de dezvoltare durabilă. De asemenea, se vrea promovarea evenimentelor locale în aşa fel încât comunităţi aflate pe maluri opuse ale Dunării să le poată sincroniza. Deoarece comunităţile se pot dezvolta împreună”, încheie Andrei.

JCS-Ionel Ivașcu