În rezervaţia naturală Izvorul Bigăr, din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, se practică un turism necontrolat, o arată un raport al Grupului Ecologic de Colaborare Nera.
REŞIŢA. Pe traseul dintre cascadă şi peştera Bigăr, vizitatorii fac drumeţii fără însoţitor, chiar şi atunci când sunt în număr nepermis de mare pentru capacitatea traseului, iar în zilele călduroase îşi răcoresc picioarele în apa pârăului. În aceste condiţii, 200 de metri mai jos, aproape de deversorul cascadei Bigăr, turiştii îşi umplu rezervoarele şi sticlele cu apă din acelaşi pârâu, într-un loc unde stă scris negru pe alb „Apă potabilă“. Dureros, remarcă conducerea Grupului Ecologic de Colaborare Nera, este faptul că turiştii nu respectă nici normele legale şi nici dotările igienico-sanitare.
Aflată în munţii Aninei, pe Valea Minişului, cascada Bigăr a ajuns faimoasă la nivel mondial, după ce publicaţia americană „The World Geography“ a clasat-o în 2013 pe locul întâi în topul „Opt cascade unice în lume“. De atunci, sute de turişti ajung, săptămânal, în Taţa Almăjului pentru a o vizita. Traseul cuprins între cascada Bigăr şi peştera cu acelaşi nume a fost declarat de ONG-ul GEC Nera minipotecă tematică pentru promovarea ecoturismului. Aceasta a fost dotată corespunzător, în această vară, cu punct de informare, indicatoare şi facilităţi de acces.