Asistenţa este oferită până în momentul integrării României în Uniunea Europeană. Mai mult, în acest mod se oferă posibilitatea de a ne adapta procedurilor financiare şi mecanismelor de control ale Uniunii Europene. Firmele de consultaţă pregătesc şi îndeamnă oamenii spre obţinerea finanţărilor. Fără ajutorul unei firme omul simplu de la ţară nu reuşeşte să obţină finanţare SAPARD. Pentru ca un proiect să poată fi declarat eligibil el trebuie să treacă prin mai multe etape.
Consultanţa e vitală
Un caz concret este chiar dna Laura Sima, arhitect-proiectant. Firma sa oferă şi consultaţă în domeniul proiectelor SAPARD. „SAPARD prevede mai multe tipuri de măsuri, adică mai multe categorii acceptate. Eu am avut mai bine de 30 de proiecte“, ne-a declarat dna Sima. Ce pare mai interesant este faptul că dintre cele 30 de proiecte doar patru aparţin unor adevăraţi fermieri. Mai există 10 proiecte care au fost deja finalizate, dintre care şapte sunt ferme de vaci şi trei sunt sere. O piedică foarte mare în finalizarea proiectelor este obţinerea cofinanţării, cu toate acestea, în cinci dintre proiectele dnei Sima, s-a reuşit obţinerea cofinanţării prin programul „Fermierul“.
Pe lângă agricultură, turism
Printre proiectele doamnei Sima se numără o cabană pe Muntele Mic, o cabană la Crivaia, o cabană la Băile Herculane, o cabană de vânătoare la Zorlenţul Mare, un proiect de bungalouri la Băile Herculane, un atelier meşteşugăresc la Câlnic, un atelier meşteşugăresc de prelucrare a lemnului la Rusca Montană. Pe lângă toate aceste mai există o seră de 4.000 mp la Berzovia şi o ciupercărie de 860 mp la Moldova Nouă, un proiect pentru utilaje de prelucrarea lemnului la Prilipeţ şi achiziţii de utilaje pentru o asociaţi familială din Zorlenţul Mare. În medie, s-a obţinut 75.000 de euro per proiect şi un total care depăşeşte două milioane de euro.