REŞIŢA – Patru autori din „Valea Miracolelor“ şi-au prezentat cele mai noi cărţi la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“!
Revenirea în 24 august, după un an şi o lună, a scriitorilor din Valea Almăjului în Valea Bârzavei (superioare) i-a oferit scriitorului Nicolae Sârbu prilejul de a compara întâlnirea literară cu un adevărat „desant“ almăjan. Motivat, de vreme ce sub genericul „Miracole din Valea Miracolelor“ au fost lansate trei cărţi despre locuri, oameni şi fapte almăjene, semnate de patru autori născuţi în Almăj, în prezenţa unui public cu o semnificativă reprezentare almăjană.
„Valea Almăjului – Oameni şi fapte (limbă, istorie, credinţă şi cultură românească) – cartea a cincea“, o antologie coordonată de Florina-Maria Băcilă şi Iosif Băcilă, impresionează nu doar ca volum, prin cele peste o mie de pagini, cât mai ales prin conţinut. Pentru scriitorul şi editorul Gheorghe Jurma, cartea, împreună cu precedentele patru, „nu fac doar o antologie, o bibliografie, un dicţionar de personalităţi. Fac un monument al Almăjului şi un model de lucrare culturală care nu cred că îşi are echivalent în spaţiul Banatului!“
A doua carte lansată, „Lumina slovei – biografie, dăscălie, poezie“, conţine răspunsurile date de Iosif Băcilă la cele 100 de întrebări „simple, dar nu simpliste“ adresate de Angelica Herac. Răspunsurilor, intervievatul le adaugă o mulţime de date conexe şi referinţe bibliografice, suprapunând planului biografic al cărţii multiple valenţe enciclopedice.
„Vorbe almăjene“, a treia carte semnată de Iosif Badescu, îşi propune să salveze de la uitare, să reamintească sau să prezinte celor care nu le-au auzit până acum, o serie de cuvinte şi expresii, deja rare, din lexicul almăjan. „Vorbele sunt un pretext care, prin intermediul amintirilor, poveștilor legate de un anumit cuvânt, capătă o reverberație mult mai largă devenind literatură. Literatură care interesează nu doar pe lingvist, ci și pe etnograf și pe scriitor.“, apreciază Gheorghe Jurma.
Despre cărţi, despre autori şi leagănul copilăriei lor nu s-a vorbit elogios doar în termeni expliciţi. Almăjean şi el, scriitorul Paul Purea a recurs la cifre pentru a-şi argumenta afirmaţia că „Valea Almăjului este plină de o fertilitate a scrisului“ ieşită din comun. Astfel, dacă în ultimul an şi jumătate, în această regiune cu circa 15.000 de locuitori, au fost publicate 15-16 cărţi, ar trebui ca, proporţional, la nivelul României să se publice cam 150.000 de cărţi. „Or, la noi nu se publică decât 15.000. Germania ajunge la 150.000, iar Anglia depăşeşte această cifră.“, a precizat el.
În ceea ce priveşte activitatea culturală curentă din „Grădina lui Academos“, cum a numit şi de această dată Florina-Maria Băcilă spaţiul primitor al Bibliotecii Germane, reamintim că aceasta va găzdui astăzi, cu începere de la ora 17, prezentarea revistelor NEDEIA şi REFLEX.
JCS-Walter Fleck
