REȘIȚA – Urmașii germanilor deportați în URSS vorbesc despre suferințele părinților lor!
În 1945, în jur de 75.000 de germani din întreaga țară luau drumul Uniunii Sovietice în temeiul tratatelor de pace de la sfârșitul războiului, pentru a pune umărul la reconstrucția țării. Cei care au supraviețuit au revenit în țară cinci ani mai târziu. Aproximativ 10.000 de germani din Caraș-Severin au luat și ei drumul spre Răsărit. Astăzi, în județ trăiesc 13 supraviețuitori ai deportării, majoritatea născuți acolo. Comemorări se țin an de an atât în România cât și în Germania. În 2019, la München, participanții au fost întrebați câți dintre ei au fost deportați. Nimeni nu a ridicat mână, însă când au fost întrebați câți au rude care au fost deportate, s-a umplut sala de mâini. Așa a apărut ideea cărții în limba germană „Deportarea germanilor din Banat în Uniunea Sovietică. Unghiuri de vedere ale copiilor acestora. Relatări povestite”. Aceasta cuprinde relatări ale urmașilor celor deportați, culese prin munca colectivului editorial format din Albert Bohn, Werner Kremm, Peter Dietmar Leber, Anton Sterbling și Walter Tonța.
Unul dintre cei implicați, jurnalistul Werner Kremm, descrie conținutul cărții drept povestiri foarte consistente, unele de o valoare literară inestimabilă, altele baze pentru romane care ar putea fi scrise. „În 2019, am lansat o chemare către urmașii celor deportați cărora le-am schițat și un chestionar după care să povestească cu termen 31 decembrie. Ne așteptam la 30-50 de răspunsuri. Am primit 150, din care am ales 110 pentru o carte de 500 de pagini. Relatările au fost scrise de mână, unele cu mâna tremurândă. De aceea, redactarea lor a fost muncă de scrib sclav, în care ne-am străduit să păstrăm pe cât posibil ortografia originală. Cui îi pare că sunt greșeli în carte, acestea sunt lăsate intenționat pentru că așa au scris cei care fac relatările deoarece și greșelile vorbesc”, afirmă jurnalistul despre cartea redactată în 2020 și publicată în octombrie 2021, fiind prima carte de acest fel apărută până acum.
În opinia sa, cartea ar poate fi citită și de psihologi ori sociologi pentru că ea conține multe informații despre fenomene care merită cercetate în profunzime, eventual prin interacțiune directă cu cei care povestesc. După apariția ei, unii au regretat că nu au povestit și ei cele trăite atunci. Alții au reacționat vizavi de faptul politic, apreciind pozitiv apariția cărții ca pe o importantă sursă de documentare.
Pentru toamna acestui an, e anunțată apariția versiunii în limba română, la care a fost cooptată și prof. Smaranda Vultur. În ultimii zeci de ani, prof. Vultur a cercetat fenomenul deportărilor, publicând multe relatări și interviuri în publicații din țară, o parte din acest material urmând a fi cuprinsă în viitorul Ordin 7161. „În trecut, s-au luat multe măsuri greșite care au dăunat atât economiei naționale cât și politicii față de naționalități provocând daune grave. Și după eliberarea patriei noastre, s-au luat măsuri false. Citez aici transmutarea populației germane și sârbești, de asemenea naționalizarea completă a proprietăților lor”, o spunea Ceaușescu la conferința națională a partidului din 19-21 iulie 1972. Astăzi, Werner Kremm citează cuvintele dictatorului, redate în prefața cărții care vorbește chiar despre greșelile care au mutilat multe suflete și despre care unii găsesc puterea de a scrie cu mâini tremurânde.
JCS-Ionel Ivașcu
