MOLDOVA NOUĂ – Turcii nu vin la Moldova Nouă singuri! Ei vor deschide poarta unei serii de alți investitori și vor genera o dezvoltare a zonei. Reprezentanții CupruMold Mining au prezentat, la Reșița, pentru oficialități și județ, investiția ce se va pune pe roate la Moldova Nouă!
O conferință de presă centrată pe investiția în exploatarea de cupru – de aproximativ 200 de milioane de euro, care va crea în jur de 1.000 de locuri de muncă și va genera dezvoltare pe aproximativ trei decenii – s-a desfășurat la Reșița, joi, 1 septembrie, în organizarea Primăriei Moldova Nouă și la care au participat prefectul județului, Ioan Dragomir, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, primarul orașului din Clisură, Ion Chisăliță, șeful CupruMold Mining, Mehmet Eğriboyunoğlu, și ing. Matei Lupu, din partea aceleiași companii.
„Suntem o parte a Cengiz Holding, din Turcia, desfășurăm activitatea în 7 sectoare diferite, cu 43.000 de angajați, a declarat Mehmet Eğriboyunoğlu. Printre activitățile noastre, în primul rând pot să vă amintesc partea de minerit, de construcții și de energie. CupruMold Mining este o societate cu personalitate juridică română, dar care are ca acționari o firmă din acest holding, care se ocupă de minerit, societatea Eti Bakir, cu încă un acționar din Anglia. Eti Bakir are o experiență în minerit de 90 de ani. Iar în momentul acesta are în exploatare minieră 10 cariere și continuă investițiile în diverse regiuni din întreaga lume. Asigură 10% din necesarul de cupru și 20% din necesarul de aluminiu din Turcia. Acolo avem, pe lângă activitatea de minerit, și mari proiecte de construcții pe care le-am realizat, cum ar fi autostrăzi, aeroporturi, baraje. Un exemplu este aeroportul nou din Istanbul“.
Șeful CupruMold a explicat că interesul firmei în țara noastră nu este limitat: „Altă societate din grup, din domeniul construcțiilor, a participat și a câștigat și i-a fost atribuită o licitație de construire a unei autostrăzi între Sibiu și Pitești. Vom fi prima firmă de construcții care va realiza o autostradă de 30 de kilometri, cu 49 de viaducte și șapte tuneluri, deci prima societate care va trece prin Carpați. Revenind la sectorul nostru minier, am câștigat în martie 2021 licitația cu privire la reluarea activității companiei de exploatare minieră din Moldova Nouă și estimăm o investiție de peste 200 de milioane care va consta în tehnologie de ultimă generație și celelalte activități conexe. De asemenea, prin această investiție vom asigura, în mod direct și indirect, în jur de 1.000 de locuri de muncă“.
Reprezentantul companiei a explicat că salarizarea va fi una care să stimuleze angajații, inclusiv printr-un sistem de recompense: „Avem o strategie pe care o aplicăm în ceea ce privește forța de muncă necesară și abordarea este, în general, similară în toate locurile în care desfășurăm activitate minieră. Prioritatea va fi de a angaja forță de muncă locală, din zona orașului Moldova Nouă, extinzând zona de căutare a personalului pe măsură ce necesarul nu va fi acoperit local. În ceea ce privește salarizarea, aceasta va fi efectuată pe baza unui grafic, în funcție de experiența, capacitatea și aptitudinile fiecărui angajat. Avem un punct foarte important pe care-l urmărim în cadrul acestor procese, astfel că pentru noi este foarte important ca angajările să se facă într-un cadru foarte transparent și deschis pentru noi. Ca să spun ceva despre această procedură de angajare, toți candidații vor fi supuși unui examen, cei care vor fi evaluați corespunzător vor intra la evaluarea unei comisii, după care persoanele care vor fi declarate admise, angajate, vor participa la instruiri foarte cuprinzătoare, detaliate“.
Legat de ce se va întâmpla la Moldova Nouă, oficialul CupruMold a explicat că societatea nu vine singură în Clisură, că există deja o serie de alte firme care vor să dezvolte afaceri acolo: „Este o investiție mare, care va aduce un aport important economiei locale, am înțeles că au apărut anumite modificări legislative recente în ceea ce privește distribuirea taxelor și impozitelor, astfel încât 45% din taxele achitate de angajator merg în primul rând către bugetul local, 35% la județ și 20% la bugetul central. Sigur, pe lângă taxe și impozite avem și plata salariilor. Și mai este un articol care de obicei este ignorat, dar cred că este bine să-l aducem în discuție: există și achizițiile de bunuri și servicii din zonă, locale. Și atunci dacă privim ca un tot unitar toate aceste venituri pe care noi le aducem comunității locale, vom putea observa că deschiderea acestei activități va aduce o bunăstare și o dezvoltare în zonă. Poate că în prima etapă necesarul nu va fi acoperit, dar suntem convinși că în timp scurt toate aceste schimbări vor fi observate, iar noi ne vom focusa mai mult pe zona în care ne vom desfășura activitatea. Și sunt convins că o investiție la această scară, la acest nivel, va avea un impact asupra economiei și la nivelul întregii țări“.
Romeo Dunca a apreciat faptul că investiția este extrem de importantă pentru oraș, pentru județ și țară, povestind despre experiența pe care a trăit-o în noul aeroport din Istanbul. Nu doar că a rămas surprins de existența unei asemenea construcții făcută într-un timp foarte scurt: „Este incredibil ce construcție, incredibil ce trafic. M-am întrebat apoi cine poate să opereze un astfel de monstru? Am aflat mai târziu că ei sunt cei care au construit și ei sunt cei care și operează acest aeroport. Am aflat despre problemele pe care le întâmpină, cu ocazia achiziționării niște licențe. Apoi m-am gândit la istoria pe care noi ca și elevi am învățat-o în școală și am știut că întotdeauna noi i-am învins pe turci. Vă spun sincer că atunci când am citit în presă că turcii au câștigat procesele, m-am bucurat sincer că turcii ne-au învins pe noi. Îi salut și îi apreciez pentru faptul că sunt hotărâți, că știu ce vor, că sunt puternici, că fac lucruri mari și că au avut curajul să vină la noi, în Caraș-Severin, și-i asigur, atât eu, ca și conducător al acestui județ, cât și în calitate de coleg cu dl Chisăliță, primarul orașului Moldova Nouă, că vom face tot ce ne stă în putință ca să compensăm această greutate prin care această societate și-a primit dreptul pe care l-a cumpărat. Aș fi preferat ca noi românii să facem aceste exploatări, dar dacă n-am reușit 20 de ani, atunci să-i respectăm pe cei care și-au cumpărat corect acest drept și să-i ajutăm să-și maximizeze munca, și să facem posibil în liniște, ca bunăstarea extrasă din solul nostru să se reverse în parte și peste locuitorii acestui județ“.
Nu au fost uitate nici vechile probleme de mediu, iar cei de la CupruMold au explicat cum vor putea fi ele evitate cu ajutorul tehnologiei.
Ion Chisăliță s-a axat în principal pe importanța socială a investiției: „Locurile de muncă înseamnă confort social ridicat al societății, locurile de muncă într-o comunitate înseamnă bani la buget și rezolvă problema dezvoltării comunităților. Chiar dacă nu noi înființăm companii care să creeze locuri de muncă, trebuie să creăm toate facilitățile posibile în conformitate cu legea statului român pentru ca investițiile să se așeze corect, transparent și să-și asigure locul în comunitățile noastre“. Edilul a explicat că forța de muncă este direct proporțională cu locuințele libere, pentru că o mare companie, de încredere, care investește în zonă, îi va determina pe mulți să se întoarcă. Spre deosebire de companiile mici care au probleme în găsirea forței de muncă.
Șeful CupruMold a mai vorbit despre faptul că o asemenea investiție nu se poate face peste noapte și că reprezentanții firmei primesc frecvent întrebări de stadiul în care se află proiectul, lucru care arată interesul comunității. Și a încheiat spunând că „ne dorim ca lucrurile să fie bine făcute, să le facem așa cum trebuie de fiecare dată“.
JCS-Antoniu Mocanu
