REŞIŢA – Oamenii de cultură și autoritățile locale, în dialog despre țintele pentru următorii ani. Acestea au fost propuse în cadrul recentei dezbateri de la finalul anului jubiliar „Reșița 250”!
Primarul Ioan Popa și-a exprimat convingerea că Hala Minda va deveni un reper important pentru oraș, iar multietnicitatea Banatului de Munte va impulsiona turismul în zonă. Popa a făcut o paralelă între Hala Minda și fosta fabrică de pensule din Cluj, transformată de primărie în loc pentru tabere de pictură. De aici au ieșit nume care vând lucrări de milioane de euro. „Prin intermediul centrului de excelență pe care-l vrem la Hala Minda, vrem să transformăm modelarea metalului într-o altă formă decât în ultimii 250 de ani. TMK face profit de vreo 20 de milioane de euro. Dacă cineva ar genera un proiect de artă care, cu câteva lucrări vândute, ar genera același profit ca un combinat siderurgic, trebuie să privim acest centru ca pe ceva serios”, a spus primarul. Proiectul va continua și anul viitor, iar în 2023 se dorește aducerea unui curator de la Paris, originar din Timișoara, care să vină la Reșița cu nume mari la nivel mondial. În opinia primarului, expoziția lui Dumitru Gorzo a pus Reșița pe harta evenimentelor din România, iar ideea de a expune pe geamurile magazinului „Universalul Vechi” a fost genială.
Acum vreo doi ani, primarul se plimba cu bicicleta prin zona satelor cehești de pe Clisură. A descoperit „diamantul neșlefuit”, în exprimarea sa, dat de multietnicitatea Banatului de Munte. Apoi s-a gândit la un festival în care etniile să-și prezinte valorile, prima ediție a Festivalului „Etnica” având loc astă vară. Festival pe care Popa îl vrea continuat deoarece poate crește pentru a fi un reper pentru viitorul turism. Și ideile au continuat.
Erwin Țigla, președintele Forumului German, a prezentat ideea Adei Cruceanu ca Reșița să aibă un monument Mihai Eminescu. „«Luceafărul» a fost tradus în limba germană pentru prima dată la Reșița, de către un reșițean. Suntem printre puținele reședințe din județ care nu avem un asemenea monument”, a spus Țigla.
Andrei Bălbărău, fondatorul Muzeului Cineastului Amator (MCA), a sugerat ca granturile oferite în 2021 de primărie pentru diverse activități culturale să continue și pe viitor. În contextul aniversării din 2022, Bălbărău s-a pronunțat pentru achiziția sau împrumutul de vechi locomotive pentru a fi aduse la Reșița. „Sunt atâtea care stau în depozite prin țară și cred că e un moment important ca să le salvăm. Poate se va putea extinde muzeul de locomotive, inclusiv cu locomotive Diesel, vagoane, material rulant. La Gara de Nord este un stâlp de alimentare cu apă pentru locomotive”, a spus Andrei.
Criticul literar Gheorghe Jurma a sugerat întocmirea unui calendar cu activitățile de anul viitor pentru a evita suprapunerea acestora. De asemenea, s-a pronunțat în favoarea ideilor lui Marian Apostol, de reabilitare a casei de cultură și de transformare a magazinului „Universalul Vechi” într-un spațiu expozițional. „Acolo fiecare cămăruță ar putea găzdui câte o activitate, iar holul să găzduiască expoziții. Magazinul ar fi putut de multă vreme să fie un muzeu al colecțiilor”, a spus Jurma. „Prin anii ‘70 s-au statornicit zilele culturii reșițene care, în fiecare toamnă, adunau forțele spirituale reșițene aflate în diverse locuri din țară sau din afară. Aș propune neapărat reluarea lor, iar primăriei să organizeze o întâlnire a fiilor Reșiței, așa cum în anii 80 se organizau întâlniri ale fiilor județului”, a încheiat criticul literar.
Ideea unui muzeu la Reșița, însă unul de istorie, a fost avansată și de Rudolf Gräf. „Centrul lumii este acolo unde se întâmplă lucruri. În Reșița, societatea civilă a funcționat. În secolul XIX și începutul secolului XX, erau societăți de muzică, lectură, cântec, sport. Acea societate a conturat un oraș cu frumusețile lui așa încât cei care au plecat din Reșița au și acum nostalgia că centrul lumii este aici. Cei de acum au datoria să continue tradiția”, afirmă istoricul originar din Reșița.
La cumpăna dintre ani, un lucru e sigur: Reșița încheie un an aniversar, iar altul bate la ușă. Cetatea de foc poate renaște și prin cultură.
JCS-Ionel Ivașcu
