De mult fosta unitate militară din Caransebeş, imobil care aparţine Consiliului Judeţean (CJ) Caraş-Severin, „face cu ochiul“ Asociaţiei Producătorilor de Răchie din Banatul Montan (APRBM). Aşa că, încă de anul trecut, preşedintele APRBM, Ioan Borduz, a solicitat CJ concesionarea către asociaţie a unei suprafeţe de 1,2 hectare în incinta unităţii.
Aici ar fi urmat derularea unei importante investiţii pentru construirea din temelii a unei adevărate unităţi de producere a alcoolului, unitate care ar fi cuprins fabrica propriu-zisă şi un depozit. „Soluţia pentru ridicarea construcţiei există. Producătorii ar fi putut să-şi vândă aici marfa la preţuri care variază în funcţie de tăria răchiei. Aceasta urma să fie redistilată pentru a produce răchie de 40 de grade“, ne-a declarat Borduz.
Totul s-a împotmolit când foştii consilieri judeţeni au invitat APRBM să… participe la licitaţie pentru atribuirea terenului în cauză. „De unde bani pentru asta? Noi am cerut să ni se concesioneze terenul. Apoi, după ce am fi intrat pe producţie, plăteam eşalonat valoarea acestuia“, mai spune şeful APRBM.
Mai ales că actualul vicepreşedinte CJ, Ionesie Ghiorghioni, este şi preşedinte de onoare al asociaţiei. Un argument important pentru ca Borduz să insiste. În discuţia cu noi, şeful APRBM şi-a arătat intenţia de a redepune vechea solicitare pe masa noului consiliu.
Speranţe
Aşteptările de la noii aleşi judeţeni este ca aceştia să fie alături de cei peste 1.000 de producători de răchie cu acte în regulă din judeţ. „Consiliul ar face asta pentru judeţ, nu pentru asociaţie şi, cu atât mai mult, nu pentru mine personal. Asociaţia vrea să producă răchia de Banat, marcă înregistrată oficial, în condiţii care să respecte toate standardele în domeniu. Şi, pentru asta, avem nevoie de spaţiu“, a mai spus Borduz.
Cu cererea la Vamă
Mai reţinem din declaraţia sa faptul că producătorii de răchie din Caraş-Severin se pot adresa Direcţiei Judeţene de Accize din cadrul Vamei Reşiţa pentru a solicita desigilarea cazanelor proprii. Pentru asta, vor trebui să completeze un formular care cuprinde data desigilării cazanului şi cantitatea de răchie pe care se estimează că o vor produce.
Pentru producerea unei cantităţi de 120-180 de litri de răchie, vor plăti o acciză în valoare de 375 de euro, adică aproximativ 1.400 lei. Dacă producţia va depăşi 180 de litri, producătorii vor plăti pentru acciză 750 de euro. Adică tarife pe care Ioan Borduz le consideră în limita suportabilităţii.
Ionel Ivaşcu