Potrivit conducerii Tribunalului Caraş-Severin, există cel puţin nouă cauze care generează prelungiri nejustificate în rezolvarea pricinilor aduse de cetăţeni înaintea instanţei. Prima în lista cauzelor imputabile judecătorilor o constituie studierea superficială a dosarelor înaintea şedinţelor de judecată, după care urmează nerespectarea dispoziţiilor prevăzute de Codurile de procedură civilă şi penală în privinţa administrării probei cu expertiza.
Magistratul cărăşean mai are un minus care duce la tergiversarea proceselor, şi anume administrarea în etape şi cu dificultate a materialului probator. De asemenea, potrivit conducerii instanţei, judecătorii mai sunt de vină pentru că tolerează actele de indisciplină ale părţilor şi ale apărătorilor acestora, fiind acceptate cereri repetate de amânare a cauzei în materie penală, precum şi depuneri de întâmpinări şi apărări ori cereri reconvenţionale, dar prin ignorarea termenelor şi condiţiilor impuse de procedura civilă pentru a mai accelera puţin cursul cauzelor.
Mai mult chiar, magistraţii de la Tribunal îşi exercită, în mod excesiv, rolul activ în cauzele aduse înaintea sa, şi aplică foarte rar şi cu reticenţă dispoziţiile din Codurile de procedură civilă şi penală referitoare la aplicarea de amenzi judiciare părţilor care tergiversează judecata.
Însă nu doar judecătorii sunt singurii vinovaţi de prelungirea, uneori la infinit, a proceselor. În lista cauzelor care produc tergiversări se află şi cauze obiective, neimputabile magistratului, prima fiind culpa procesuală a părţilor, care nu îşi îndeplinesc, aşa cum ar trebui, obligaţia legală de a proba pretenţiile, de a urmări desfăşurarea procesului etc.
Totodată, de vină pentru amânări sunt şi apărătorii părţilor, care au uneori acest interes. Printre cauzele neimputabile judecătorilor se mai află şi desfăşurarea defectuoasă a activităţii de expertiză tehnică judiciară, cauzată în primul rând de numărul mic de experţi, dar şi de efectuarea cu întârziere a expertizelor, precum şi de numeroasele cereri de înlocuire dispuse de experţi…
Minusuri la operativitate
Şi totuşi, potrivit bilanţului activităţii instanţei pe anul 2009, „durata medie de soluţionare a cauzelor la nivelul Tribunalului Caraş-Severin în apel şi pe fond este de 0-6 luni, iar în recurs – de 0-3 luni“, fără a se preciza însă o durată exactă. Şi din punct de vedere al operativităţii, potrivit bilanţului, instanţa stă bine, indicele în acest sens fiind de 88,19%, ceva mai mic decât anul trecut, când era de 90,54%. Ce a determinat minusurile de operativitate? Potrivit documentului, la capitolul factori obiectivi, neimputabili magistraţilor, se înscriu fluctuaţia de personal şi caracteristicile sistemului de repartizare aleatorie.
Judecătorilor le este însă imputabilă, la acest capitol, studierea netemeinică a dosarelor, fără întocmirea fişei de studiu în cauzele complexe, dar şi lacunele în înţelegerea, interpretarea şi aplicarea normelor procesuale privind stabilirea corectă a cadrului procesual.
Alte minusuri pentru magistraţii cărăşeni sunt reprezentate de modul şi momentul în care se încuviinţează şi se administrează probatoriul, precum şi de lipsa de fermitate în aplicarea sancţiunilor civile pentru actele de indisciplină procesuală ale martorilor, experţilor, avocaţilor sau conducătorilor de instituţii ce se află în posesia unor date sau înscrisuri, dar pe care ori întârzie, ori evită să le prezinte instanţei de judecată.
Antoniu Mocanu
[email protected]