REŞIŢA – Nivelul global la care au ajuns informații legate de două obiective turistice din judeţul nostru – cascada Bigăr şi Tunelul iubirii de la Obreja – au dus la creşterea importantă a numărului de turişti români şi străini care au decis să le viziteze.
O statistică neoficială precizează că diferenţa dintre numărul de vizitatori de acum doi-trei ani şi cel de anul acesta este de circa 10-15.000 pe semestru. Cu toate acestea, şansele ca cei care au văzut o dată respectivele obiective să se întoarcă sunt drastic reduse.
„E foarte bine să ne promovăm resursele naturale şi antropice prin orice mijloace, chiar dcacă acestea au fost lângă noi de mulţi ani şi ni se pot părea banale. Nu trebuie uitat că, acum peste zece ani, încă mai funcţiona un registru naţional al patrimoniului turistic din România. Toate resursele acestea sunt sau ar trebui inventariate şi promovate. Din nefericire, modul în care se face acum promovarea este unul haotic, fără o coordonare. Dar şi aşa, centrele de informare turistică din zonele respective ar trebui să-şi ia măcar acum rolul în serios. Ar trebui ca, de urgenţă, să fie conectate serviciile adiacente, de la transportul până în zonele respective până la cazare, alimentaţie publică. Ar trebui ca toţi factorii implicaţi să-şi dea mâna pentru un pachet turistic de profil pentru o infrastructură bine pusă la punct în aşa fel încât turismul în zonă să devine o activitate perenă şi recurentă. Mai exact, trebuie să insuflăm celor care vizitează aceste locuri să revină ulterior şi cu alţi prieteni“, a precizat Daniel Laţcu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural Caraş-Severin.
O eventuală investiţie în zonă, nu neapărat în imediata apropiere a obiectivelor ar duce la dezvoltarea de profil a acesteia. Marketingul turistic reprezintă o obligaţie pentru menţinerea obiectivelor în atenţia turiştilor şi pentru atragerea unei plaje largi de amatori ai genului.
„Produsul turistic integrat este ceea ce trebuie să se creeze acum. Nu trebuie să uităm şi de alte «perle» ale turismului cărăşean cum ar fi Sfinxul bănăţean, morile de la Rudăria, Lacul dracului, Lacul vulturilor, vârful Gugu şi multe altele care ar putea fi introduse ca «noi şi perene» în conştiinţa turiştilor care încep să redescopere Caraş-Severinul“, a mai adăugat Laţcu.