Municipiul de pe Bârzava reuşeşte, în sfârşit, să facă mai mult decât primul pas în curtarea unor comunităţi din afara graniţelor ţării.
După ce s-au încheiat mai multe întrevederi, parteneriate şi protocoale cu localităţi din Serbia, Austria, Franţa, Turcia şi multe altele, iată că acum lucrurile avansează. În cea mai recentă şedinţă ordinară a micului parlament local, consilierii şi-au pus girul pe un proiect vizând acordarea acceptului consiliului local reşiţean în legătură cu înfrăţirea cu „oraşul“ Veliko–Gradişte din Serbia.
Potrivit documentului, după obţinerea avizului de la Ministerul Afacerilor Externe, Acordul de Înfrăţire între municipiul Reşiţa şi „oraşul“ Veliko-Gradişte va trebui prezentat Consiliului Local, această obligaţie căzând în sarcina primarului şi a Compartimentului de Proiecte Europene şi Relaţii Internaţionale, din cadrul Serviciului pentru Investiţii şi Achiziţii Publice, Proiecte Europene şi Relaţii Internaţionale.
În document există însă o mică problemă. În 28 iunie, imediat după Zilele Reşiţei, municipalitatea de pe Bârzava a primit o vizită, tot pentru o eventuală viitoare înfrăţire cu Pojarevac, Serbia, la care au participat reprezentanţi din partea oraşului de dincolo de Dunăre, ai judeţului Branicevo, precum şi din partea comunităţilor din Veliko-Gradişte şi Kikinda.
Dar ca să n-o lungim prea mult, cu acea ocazie, primarul de Pojarevac, Miodrag Milosavlievici, preciza că localitatea pe care o păstoreşte este singurul oraş din Branicevo, judeţul cuprinzând şi şapte comune, printre care se numără şi Veliko-Gradişte. Cu alte cuvinte, după atâta amar de vreme, municipiul de pe Bârzava a reuşit performanţa de a se înfrăţi cu o comună din Serbia. Un lucru bun, ţinând cont de faptul că Reşiţa încă a rămas fratele nimănui.
În mod clar însă, până la rectificarea erorii, documentul adoptat de aleşii reşiţenilor este lipsit de valoare juridică, întrucât, din nefericire, „oraşul“ Veliko-Gradişte nu există…
Antoniu Mocanu