CARAȘ-SEVERIN – Ministerul Dezvoltării a decis să prioritizeze finanțările doar pentru proiectele ”Anghel Saligny” aflate în stadii avansate (peste 80% execuție). Decizia este motivată de deficitul bugetar și de nevoia de a finaliza investițiile deja începute!
Totuși, mii de comune riscă să rămână cu lucrări nefinalizate sau chiar neîncepute, în lipsa alocărilor bugetare. Decizia guvernului de a prioritiza doar proiectele cu un grad ridicat de execuție în cadrul Programului ”Anghel Saligny” provoacă revoltă în rândul unor primari din județul Caraș-Severin. Am luat legătura cu patru edili — din comunele Bănia, Berzasca, Fârliug și Ramna — care acuză lipsa de echitate, riscuri financiare majore și discriminare față de comunitățile rurale.
„Este o porcărie!“, spune Alexandru Albu, primarul comunei Bănia (PSD), referindu-se la oprirea finanțărilor pentru proiectele cu execuție mai mică de 80%. Comuna sa se află în plin șantier pentru stația de epurare și stațiile de pompare — lucrare ajunsă la 38% execuție. „Rămân cu comuna spartă. Sunt de acord cu tăierea finanțărilor la cele neîncepute, dar nu cu astea în lucru. Mai am o licitație pentru alimentarea cu apă în Gârbovăț și și aia pică. Dacă nu vine finanțarea, constructorul pleacă. O să coste doar întreținerea șantierului, fără să lucrăm nimic.“, a declarat edilul.
Și în comuna Berzasca, primarul Petru Furdui (PSD) spune că toate cele trei proiecte pe ”Anghel Saligny” — modernizare străzi și pod în Liubcova, plus alimentare cu apă și stație de tratare în Berzasca — riscă să fie blocate. „Mi se pare o decizie injustă. Noi am făcut cheltuieli, am plătit studii, documentații. Sunt bani irecuperabili dacă ni se taie finanțările la lucrări. Firmele de construcții concediază oameni. Repercusiuni sunt și la privat.“, a explicat Furdui. „Proiectele veneau ca un colac de salvare pentru comunele care nu pot atrage fonduri europene. Orașele mari au alte surse, noi nu. Exemplu foarte bun sunt orașele ca Timișoara și Cluj, care mereu se duc în excedent, mereu au bani deci ei se pot dezvolta și fără programul «Anghel Saligny». Copiii noștri n-o să aibă niciun bazin, niciun laborator de chimie. De ce doar ei să beneficieze? Mulți olimpici au venit din sate.“, a completat primarul din Berzasca.
De cealaltă parte a spectrului politic, primărița Adriana Sărăor (PNL), din comuna Fârliug, este îngrijorată de incertitudinea care planează asupra proiectului în valoare de 19 milioane de lei, pentru canalizare și extinderea rețelei de apă. „Nu sunt de acord cu această decizie. Am muncit mult să obțin finanțarea, drumuri la București, acte, contracte… Acum, dacă nu decontează nimeni, cine să mai lucreze?“, a spus edilul. Totuși, ea admite că poate a fost o șansă faptul că lucrările încă nu au început: „Dacă începeam și ne tăiau fondurile, rămâneam cu șantierul deschis.“
În comuna Ramna, primărița Magdalena Ciurea (PNL) are un proiect aproape finalizat și unul abia contractat. „Canalizarea e la 90%, deci aici vom primi în continuare bani și o vom termina. Dar extinderea alimentării cu apă în Bărbosu nici nu a început. Și deja ni se spune că nu va mai fi finanțată.“, a adăugat edilul. Ciurea critică logica deciziei guvernamentale: „Trebuia să taie de sus în jos, nu invers. Orășelele mari pot supraviețui cu bugetele lor, dar comunele nu!“
JCS-Denis Dutca
1 Comentariu
Așa se întâmplă când te coiești cu lucrările și pierzi vremea.
Ăsta e personalul competent din primării.