Pentru ochii care zăresc prima dată comuna din depărtare, imaginea caselor situate într-o groapă înconjurată de dealuri, înecate într-un nor de ceaţă, poate fi puţin bizară. Şi totuşi, o descoperi cu fiecare casă ce-ţi răsare în faţă, pe fiecare străduţă unde şi toamna poţi vedea florile în toată splendoarea lor.
Pas cu pas
Casele mari şi frumuseţea locului „trădează“ situaţia financiară a oamenilor de aici. Majoritatea populaţiei este de origine croată, origine ce-şi are ca punct forte solidaritatea. Mulţi dintre ei au plecat în ţări ca Austria sau Croaţia însă au revenit, au investit, motiv pentru care comuna Caraşova a urcat cu uşurinţă în fruntea judeţului.
Primăria şi Consiliul Local, sediul Uniunii Croaţilor şi o scenă modernă. Acesta este centrul comunei unde zăreşti puţini oameni şi aceia foarte grăbiţi. Rar vezi localnici să „stea la sfat“ ca prin alte locuri şi cei care o fac îşi păzesc animalele la păscut. Aşa i-am găsit şi pe Gheorghe Lugojan şi Gheorghe Păuţă. Pentru că problemele oamenilor din Caraşova ne preocupau am intrat în conversaţie. „Noi nu avem probleme doar că nu sunt bani. Asta este în toată ţara cât despre primarul nostru… jos pălăria. Toţi oamenii din primărie ne-au deschis uşa de fiecare dată când le-am trecut pragul, nu avem ce zice“, spuneau oamenii. Dar nu toţi caraşovenii pleacă în străinătate. Comuna încă are profesori, angajaţi ai primăriei şi oameni ca Nicolae Uichiţă, proprietarul unei mici fabrici de cherestea. L-am găsit muncind cot la cot cu angajaţii. Mai are trei şi asta pentru că „afacerea merge din ce în ce mai prost din cauza lipsei materiei prime“, ne-a spus acesta.
În sânul tradiţiei
Caraşovenii îşi duc traiul în spiritul credinţei, lucru ce poate fi remarcat de oricine le vede biserica. Icoane puse la rang înalt pot fi găsite nu numai în lăcaşul lor sfânt. Stâncile ce înconjoară Izvorul „Sfânta Maria“ găzduiesc două. An de an credincioşii din zonă vin să se roage aici, fac pelerinaje, astfel că locul va avea parte de investiţii semnificative pentru a atrage cât mai mulţi turişti.
Alexandra Mănescu