Caraş-Severin, Romania

După ce toată săptămâna s-au atacat şi şi-au dat ultimatumuri, sâmbătă Antonescu şi Ponta au pus deodată batista pe Sorin Roşca Stănescu, l-au urecheat bine şi s-au împăcat din nou. Pentru mulţi, această schimbare bruscă reprezintă o mare surpriză, însă era de aşteptat. SRS a fost doar un pretext pentru ca cei doi lideri ai USL să-şi încerce forţele, să vadă cât este dispus celălalt să cedeze.

Adevăratele motive de conflict sunt altele – supraimpozitările şi confiscările pe care social-democraţii le vor iar liberalii le refuză sau coabitarea, pe care Antonescu o priveşte ca pe o trădare. Împinşi de la spate de tensiunile dintre PSD şi PNL, Ponta şi Antonescu s-au lăsat purtaţi de valul propriilor discursuri şi au spus prea multe, până în clipa în care şi-au dat seama că, personal, ei ar avea mai mult de pierdut decât de câştigat de pe urma ruperii USL (de unde şi declaraţia lui Victor Ponta că împreună sunt mai importanţi şi mai puternici decât separat).

Momentan, Crin Antonescu are avantajul alternativei, printr-o alianţă cu un PDL ce se depărtează pe zi ce trece de Băsescu. Însă aceasta va fi cu adevărat utilă doar în preajma alegerilor de anul viitor, nu acum, când ar expedia PNL-ul timp de vreun an în opoziţie, fără acces la pârghiile banilor publici.

De cealaltă parte, dacă rămâne fără liberali, Victor Ponta nu se mai poate îndrepta decât înspre PP-DD. Numai că la o astfel de soluţie premierul va apela doar în ultimă instanţă, întrucât este conştient că, oricâte voturi ar aduce diaconeştii, nu ar compensa pentru daunele aduse imaginii partidului de asocierea cu un individ ca Dan Diaconescu, iar intrarea PP-DD la guvernare aproape ar garanta o înfrângere a PSD-ului anul viitor. Deocamdată, vrând-nevrând, cele două partide au fost înhămate din nou la căruţa Uniunii.

Însă chiar dacă a reuşit să depăşească momentul de criză provocat de Sorin Roşca Stănescu, zilele USL sunt numărate, deoarece principalii duşmani ai Uniunii nu sunt Băsescu, PDL-ul sau presa, ci chiar PSD şi PNL – un lucru pe care i l-am spus zilele trecute şi unui bun amic, liberal convins. Mi-a spus că părerea mea e o glumă bună, însă mi-o menţin pentru că eu cred că, până la urmă, interesele pesediştilor şi liberalilor vor reuşi să le doboare pe cele ale USL şi copreşedinţilor acesteia.

Nina Curiţa