REȘIȚA – „Poezie performantă nu se poate scrie fără responsabilitate”, afirmă George Lână. De aceea, a discuta despre marea poezie este pe cât de riscant pe atât de nodal întrucât, cu cât țintești mai sus, cu atât ai șansa de a scrie poezie performantă!
Este părerea poetului originar din Anina și stabilit de ani buni la Chișoda. „Marii maeștri nu zic nimic pentru a nu fi depășiți de discipoli. Din acest motiv n-am prea aflat mare lucru, deși am stat pe lângă câțiva prieteni pe care-i consider maeștri”, afirma George Lână la recenta lansare a ultimului său volum de poezie intitulat „A treia inimă”.
Iacob Roman o definește ca pe un manual asupra felului cum putem ieși din banalitatea cotidiană ca să ne întâlnim cu infinitul, ceea ce Sorin Dumitrescu numea „gândire iconică”. „Fiecare om are sau ar trebui să aibă un loc magic și intim, un loc sacru unde viața să capete sens și frumusețe, sau măcar să devină suportabilă pentru fiecare individ. Autorul are ca metaforă esențială tava cu jăratec reprezentată de femeie, patrie, câmpie, muzică, poezie, vin roșu. Toate îl fac să se umple de energia necesară continuării scrisului”, descrie Iacob Roman cea de-a treia inimă.
Criticul Gheorghe Jurma identifică cele trei inimi în poemele lui George Lână. Prima este cea în care se află autorul, familia, toți cei dragi. În a doua se află nemărginirea acestei lumi, iar a treia inimă este una nepământeană, care se dezvoltă pe parcursul cărții. Cartea lui George Lână este una a iubirii, a facerii poeziei, a clarificării unui poet în confruntarea cu lumea, viața, moartea, nemurirea. În final, iubirea este concentrată nu spre o idee, ci spre un înțeles mult mai profund al feminității religioase. „Găsesc că întotdeauna avem în față modele, iar într-o carte nouă putem recunoaște lucruri pe care le-au recunoscut cei dinaintea noastră și pe care și noi ne obligăm să le recunoaștem ca fiind ale poeziei sau marii poezii. George Lână afirma că el știe doar ce este marea poezie și că, printre marii poeți români, cu siguranță se află și el”, încheie Gheorghe Jurma, avertizând că nu e obligatoriu să-l credem, dar trebuie măcar să-l luăm în seamă. Are dreptate sau nu? Răspunsul este în „A treia inimă”.
JCS-Ionel Ivașcu
